În contextul dezbaterilor publice pe marginea inițiativei de modificare a sistemului electoral din Republica Moldova și prezentării Parlamentului spre examinare, cu titlul de inițiativă legislativă, a unui proiect de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova, Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei a organizat, la 17 martie 2017, o Masă rotundă, având drept generic „Sistemul electoral din Republica Moldova: oportunități de reformă”.

 

La eveniment au fost prezenți savanți, reprezentanți ai mai multor domenii de cercetare științifică, ai mediului universitar, specialiști în domeniul științelor juridice, politologice, sociologice, parlamentari, cunoscute personalități care, pe parcursul anilor, au acumulat o experiență bogată privind organizarea și desfășurarea alegerilor, dar și popularizarea normelor electorale.

 

Cu un cuvânt de salut către participanți s-a adresat președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca, care a salutat inițiativa Institutului de a organiza această masă rotundă pentru a discuta o problemă foarte importantă, soluționarea căreia, consideră academicianul, ar apropia cetățeanul de politician. „Consider că aceasta este o problemă care ne frământă pe noi toți și cred că opinia specialiștilor, din domeniul științelor politice, juridice din cadrul ICJP trebuie să aibă impact atât pentru politicieni, cât și pentru societate, pentru cetățenii Republicii Moldova”, a menționat președintele AȘM. Făcând trimitere la declarația care a făcut-o în dimineața zilei, președintele Duca a subliniat faptul că Academia de Științe, comunitatea științifică trebuie să fie utilizate ca o platformă a cunoașterii, o platformă pentru promovarea cunoașterii pentru dezvoltarea țării noastre, Republica Moldova. Academicianul consideră că în toată lumea beneficiile au venit, vin și vor veni numai din cunoaștere și cercetare, iar rolul oamenilor de știință în acest sens, ar trebui să fie unul foarte important. Președintele a dorit participanților discuții constructive și viziuni bazate pe cunoașterea academică la subiectul votului uninominal, precizând că rezultatele acestor discuții vor fi prezentate societății și transmise deputaților în Parlament, în speranța că punctele de vedere expuse vor fi luate în considerare la definitivarea proiectului de lege. Totodată, președintele AȘM a îndemnat politicienii și societatea să beneficieze de platforma echidistantă a științei, de a identifica soluții benefice pentru viitorul țării noastre.

 

Directorul Institutului de Politică Efectivă, dr. Vitalie Andrievschi, a reiterat importanțainițiativei Academiei de a discuta această problemă actuală. Domnia Sa consideră că este foarte important ca opinia savanților, la acest subiect, să fie cunoscută atât de societate, de partidele politice, cât și de conducerea țării. În contextul reformelor politice, implicit, modificarea sistemului electoral, Dl Andrievschi a exprimat certitudinea că savanții vor analiza această problemă în profunzime, dar și toate opiniile care vor fi expuse și vor prezenta o platformă științifică proprie, cu avantaje și dezavantaje, în urma cărora vor veni cu anumite recomandări, propuneri concrete ce vor indica ce și cum trebuie de schimbat în Moldova, iar mai bine decât ei acest lucru nu-l va face nimeni.

 

În cadrul evenimentului au fost prezentate două rapoarte, în expunerea m.c. Ion Guceac și dr.hab. Victor Juc.

 

În raportul său m.c. Ion Guceac, dr.hab. în științe jurdice, vicepreședinte al AȘM, a vorbit despre exercitarea suveranității prin reprezentare și dimensiunea juridică. Profesorul s-a referit la tipurile de suveranitate, categoriile de sisteme electorale, făcând trimitere la sistemele electorale și constituțiile mai multor țări, invocând mandatul parlamentar, de ce caracteristici este determinat acesta etc. În concluzia formulată de prof. Guceac să prezumă că statele lumii optează pentru sisteme electorale care asigură poporului condiţii adecvate pentru exercitarea suveranităţii, dar şi garanţii pentru exercitarea mandatului parlamentar. În perspectiva constituţionalizării acestor obiective, legislatorul trebuie să ţină cont de specificul factorilor naţionali de configurare a dreptului, iar sistemul electoral consacrat să permită ca alegerile să asigure, în primul rând, legitimitatea puterii publice, selectarea guvernanţilor prin aplicarea formulei cel mai bun din cei buni, autoconfirmarea politică a cetăţenilor şi consolidarea societăţii civile, certificarea dreptului cetăţenilor de a fi subiecţi activi ai procesului de guvernare. Ca un preambul la comunicarea sa, m.c. Guceac a menționat  faptul că, în 2005, a editat lucrarea Dreptul electoral, în mare parte, prin această lucrare intenționând popularizarea instituției dreptului electoral ca o totalitate distinctă de norme juridice care reglementează modul de organizare și realizare a alegerilor. Domni Sa a sugerat că persoane interesate pot apela la conținutul acesteia, astfel încât să facă cunoștință cu abordarea noțiunii de sistem electoral, diversitatea acestora din punct de vedere al dimensiunii juridice etc. Cât privește  proiectul legii de modificare a Codului electoral, consideră că la etapa actuală în luările de cuvânt va fi vorba, în primul rând, despre o abordare generală, iar după discuțiile și viziunile expuse, va urma o abordare mai specială. 

 

Dr.hab. Victor Juc, vicedirector al ICJP al AȘM a subliniat în raportul său că fiecare tip de sistem electoral comportă avantaje și dezavantaje, însă important este ca opțiunile electoratului maximal posibil să-și găsească expresie în mandate și în configurarea forului legislativ suprem. Referitor la faptul cât de bună este inițiativa de a trece la votul uninominal, politologul a menționat că aceasta este o inițiativă care a fost lansată cu titlul de discuție. În acest sens, este foarte important ca problemele majore ale statului, societății și oamenilor să fie dezbătute de către societatea civilă, mediul academic, partidele politice și, în general, de diferite instituții de stat. „Este prematur să vorbim, dacă este bună sau puțin aplicabilă inițiativa privind introducerea modului de alegere a deputaților pe circumscripție uninominale de tip majoritar”, a relevat prof. Juc, precizând că în cadrul mesei rotunde vor fi mai mult abordate mai mult probleme și asta pentru a contribui la îmbunătățirea acestui proiect care a fost lansat cu titlul de inițiativă legislativă. „Urmează să dezbatem și să identificăm care sunt plusurile, care sunt minusurile și cel mai important, cum să identificăm acele remedii, pentru ca fie sistemul uninominal, mixt sau proporțional, opțiunile electoratului maximal posibil să se regăsească în configurația Parlamentului”, a mai precizat dr.hab. Juc.

 

Vorbind despre misiunea pe care o are Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AȘM, vizavi de sistemul electoral din Republica Moldova și oportunitățile de reformă, directorul instituției, dr.hab., prof. Valeriu Cușnir, a ținut să sublinieze că dezbaterea de astăzi urmează să abordeze oportunitatea reformării sistemului electoral, proiectul lansat al sistemului de vot majoritar pe circumscripții uninominale, compatibilitatea normelor din proiect cu cadrul constituțional, inclusiv identificarea avantajelor avute, dar și eventualelor riscuri și consecințe nefaste, posibile în cazul adoptării acestui sistem electoral cu scrutin uninominal. Cunoașterea acestora, specifică prof. Cușnir, invocă cercetări profunde și complexe, suficient de detaliate, interdisciplinare, pentru a identifica soluțiile legislative și, de ce nu, și de altă natură, cele mai reușite. „Interesul nostru, adică al cercetătorilor, dar și al politicienilor și cetățenilor simpli vizavi de proiectul lansat, se justifică prin faptul că vizează puterea de stat în Republica Moldova - putere care, dacă este să facem un sumar al celor 25 ani de la proclamarea independenței, constatăm că „Republica Moldova este un stat fragil, cu un grad avansat de vulnerabilitate”. Potrivit Raportului Freedom House 2017, Republica Moldova nu a evoluat absolut deloc din 2011 în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile politice şi civile, fiind considerată în continuare o ţară parţial liberă. Este concluzia noului raport publicat de Freedom House (organizaţie internaţională cu sediul la New York). Eșecul, lipsa de progres, derapaje, abuzuri, corupție, emigrație, deturnare de fonduri publice, compromiterea procesului de integrare europeană, alte fenomene negative, sunt asociate cu clasa politică din Republica Moldova, astfel, încât ideea înnoirii clasei politice, astăzi este foarte actuală”, a remarcat vorbitorul. Directorul Valeriu Cușnir a mai precizat că, deși sistemul electoral, în speță perfecționarea acestuia, ar fi un factor de natură să influențeze înnoirea elitelor, dar nicidecum unicul, și nici pe departe panaceul dezvoltării unei clase elitare moderne, capabile să redreseze situația social-politică și economică din Republica Moldova. Reînnoirea clasei politice suscită nu numai eforturi legislative, dar și acțiuni de consolidare a democrației, transparenței, pluralismului politic, inclusiv în cadrul partidelor politice, dezvoltarea societății civile, prevenirea oligarhizării instituțiilor publice, combaterea corupției, în special, a celei politice etc.

 

Cercetătorii, argumentează prof. Cușnir, își transmit mesajul printr-un discurs public, prin analiza și publicarea unor lucrări, prin oferirea unor avize care sunt solicitate. La proiectul respectiv, directorul a remarcat că, deocamdată nu a fost înaintat un demers, dar probabil, că în timpul cel mai scurt posibil, vor fi expuse anumite viziuni, în speranța că acestea vor contribui la elaborarea unui proiect care, de fapt, ar trebui să aibă un fundament și social, și o asistență a mediului academic, or, aceasta este misiunea Academiei și a Institutului – de a contribui prin prestația științifică la oferirea de consultații, opinii, avize autorităților publice, și nu numai, pentru a realiza și a asigura dezvoltarea statului. „ICJP are ca obiectiv să pună în dezbatere, să examineze și să cerceteze cele mai stringente subiecte, inclusiv cele care frământă societatea, or, punerea în dezbatere a unui proiect care are un impact asupra puterii de stat în Republica Moldova care are un fundament constituțional, trebuie să fie și în vizorul cercetătorilor”, a punctat directorul Cușnir.

 

Prezent la eveniment, liderul PCRM. Dl Vladimir Voronin a subliniat actualitatea și necesitatea discuțiilor care au loc în cadrul mediului academic, unde sunt  oameni de știință pregătiți în acest domeniu, precizând că este foarte important de a discuta acest proiect care ține de interesul fiecărui cetățean al Republicii Moldova. „Nu este bine că proiectul a fost publicat fără a fi analizat, examinat de instituțiile obștești din țara noastră și, în primul rând, de Academie. Poate chiar Academia trebuie să aibă o implicare mai serioasă la această temă, să fie invitată de Parlament, pentru a da o expertiză pe marginea acestor propuneri, ce să conțină acest proiect etc.”, a menționat dl Voronin, sugerând că ar fi bine ca aceste propuneri să fie transmise, în regim de urgență, parlamentarilor pentru a putea fi luate în considerare la elaborarea noii legi.  

„Mă bucur că s-au pornit aceste discuții, evident că avem nevoie de ele. Toți cei care astăzi urmăresc binele țării noastre ar trebui să fie implicați în acele discuții”, a menționat ex-deputatul Valeriu Ghilețchi. Domnia Sa a mai punctat câteva lucruri care țin de votul uninominal, de reprezentativitatea următorului parlament, importantă fiind, în opinia sa, certitudinea că votul este corect și că votul nu este furat.

 

În cadrul mesei rotunde au mai intervenit cu comunicări dr.hab., prof. Andrei Smochină, ICJP al AȘM, dr.hab., Victor Mocanu, director Centrul Sociologie și Psihologie Socială, ICJP al AȘM, dr. Vitalie Gămurari, ULIM, Eugen Știrbu, director, Institutul Internațional pentru Monitorizarea Dezvoltării Democrației, Parlamentarismului și respectării drepturilor electorale a cetățenilor CSI, filiala Chișinău, dr., conf. Mihai Corj ș.a.

 

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM