Prim-ministrul Valeriu Streleţ: „Vă asigur că după această întâlnire voi fi şi mai bogat spiritual”

2015-10-10
 

Prim-ministrul Valeriu Streleţ a avut o întrevedere, la 9 octombrie 2015, cu preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca şi renumiţi savanţi chimişti din trei ţări - acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreşedintele Academiei Române, acad. Janusz Lipkowski, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe din Polonia şi acad. Serghei Aldoshin, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe din Rusia. La întrevedere a participat consilierul prim-ministrului, Igor Grosu.

Întâlnirea a avut loc în contextul vizitei oamenilor de ştiinţă la Chişinău, unde au participat la Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Metode Fizice în Chimia Coordinativă şi Supramoleculară”, ediţia XVIII-a, care s-a desfăşurat în perioada 8-9 octombrie, eveniment dedicat memoriei iluştrilor savanţi chimişti – acad. Constantin Turtă şi m.c. Mihail Revenco.

Premierul le-a dorit bun venit oaspeţilor şi a exprimat onoarea de discuta cu savanţii academicieni, exponenţi ai mediilor academice din aceste ţări, precizând că ştiinţa este întotdeauna cu un pas înaintea timpului. „Voi susţine ştiinţa, savanţii, invenţiile şi rezultatele ştiinţifice care contribuie la dezvoltarea ţării”, a subliniat Valeriu Streleţ, specificând doar că va avea o abordare mai pragmatică şi va susţine, în special, implementările invenţiilor ştiinţifice care aduc plus valoare.

Interlocutorii au abordat o serie de subiecte ce vizează relaţiile bilaterale stabilite între mediile academice respective şi necesitatea intensificării colaborării şi susţinerii ştiinţei din partea statului. În context, vicepreşedintele Academiei Române, acad. Bogdan C. Simionescu, membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a menţionat că Academia Română lucrează la un plan de ţară, un plan de dezvoltare a României pentru următorii 20 de ani, inclusiv, cum trebuie dezvoltată agricultura, exploatarea resurselor naturale, cum trebuie să evolueze învăţământul etc. Şi pentru că multe lucruri sunt comune între România şi Republica Moldova, dacă Academia din Moldova este interesată, ar putea şi ea propune un plan pentru dezvoltarea Moldovei şi asta pentru ca atât România, cât şi Republica Moldova să-şi ocupe poziţia cea pe care o merită şi pe care nu o are în momentul actual. „Este bine să facă acest lucru Academia de Ştiinţe, pentru că nu este implicată politic”, a specificat academicianul român.

Şeful Executivului s-a arătat interesat de această experienţă şi a remarcat, în acest sens, suportul de care beneficiază Republica Moldova din partea statului român.

Vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe din Rusia, acad. Serghei Aldoshin, a venit cu o serie de propuneri care, de asemenea, ar contribui la intensificarea relaţiilor bilaterale, considerând oportună includerea în comisiile interguvernmentale a oamenilor de ştiinţă. „Suntem dispuşi pentru colaborare, dar avem nevoie de susţinerea Dumneavoastră”, a opinat academicianul Aldoshin.

Premierul a apreciat contribuţia mediului academic, viziunea şi intenţiile de implicare reală în proiectele de dezvoltare strategică a ţării, dar şi diplomaţia ştiinţifică a reprezentanţilor celor patru Academii privind îmbunătăţirea relaţiilor dintre ţări. „Este important ca toate instituţiile să contribuie la atingerea scopului comun, la prosperarea noastră comună. Avem de construit o ţară nu pentru o zi şi nu pentru o săptămână”, a declarat Valeriu Streleţ.

Preşedintele Duca a mulţumit premierului, în numele oaspeţilor şi colegilor săi, pentru timpul acordat şi pentru susţinerea noilor proiecte de colaborare între cele patru Academii. Savanţii i-au dăruit şefului Executivului câte un album care reprezintă cartea de vizită a ţării, oraşului sau a Academiei de Ştiinţe şi i-au făcut invitaţii personale de a vizita forurile academice ale acestor ţări.

„Vă asigur că după această întâlnire voi fi şi mai bogat spiritual”, a menţionat premierul Valeriu Streleţ la finele întrevederii, exprimând speranţa că oaspeţii au avut un bun sejur şi au rămas cu cele mai frumoase amintiri despre Moldova şi cu dorinţa de a reveni.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM