La 2 octombrie 2015, la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi-a ţinut lucrările cea de-a XVII-a ediţie a Simpozionul Internaţional „Monumentul. Tradiţie şi viitor”, iniţiat de Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, România şi realizat în colaborare cu Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Manifestarea s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile pe axa Iaşi-Chişinău-Cernăuti. Evenimentul s-a deschis la Iaşi, pe 1 octombrie, la Chişinău simpozionului fiindu-i dedicată cea de doua zi de lucru de pe agendă.
Simpozionul, ajuns la o ediţie apreciabilă, a XVII-a, a reunit cercetători atât din România, cât şi din Republica Moldova, care nu sunt indiferenţi de problemele ce se desfăşoară în ambele ţări vis-a-vis de patrimoniu, de salvarea documentelor şi destinul acestora. Ca şi în ediţiile precedente, s-au întrunit numeroşi cercetători, implicaţi în studierea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, personalităţi marcante din rândurile arheologilor, istoricilor, restauratorilor, istoricilor de artă, inginerilor şi arhitecţilor, cunoscători ai tehnicilor şi tehnologiilor de restaurare a patrimoniului cultural naţional, dar şi persoane interesate de istoria şi viaţa monumentelor.
Lucrările simpozionului au fost deschise de dr.hab. Victor Ghilaş, directorul Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM, care a menţionat importanţa evenimentului, precizând că genericul nu este deloc unul întâmplător, aşa cum însuşi cuvântul cheie al întrunirii – monumentul – are semnificaţie de document istoric, creaţie culturală cu menirea de a perpetua memoria. Prin urmare, există un cadru propice de dezbateri pe marginea unor valori şi idei comune ce ţin de trecut, prezent şi viitor. În luarea sa de cuvânt, directorul a subliniat şi faptul că Guvernul Republicii Moldova a adoptat Strategia naţională în domeniul culturii pentru anii 2013-2020, document de semnificaţie majoră pentru dezvoltarea şi promovarea culturii, iar una din priorităţile de bază ale acestei strategii este dezvoltarea în continuare a sectorului patrimoniului cultural, întrunirea fiind o continuare firească a colaborării oamenilor de cultură şi ştiinţă de pe ambele maluri ale Prutului.
La deschiderea lucrărilor Simpozionului a participat dr.hab. Aurelia Hanganu, secretar ştiinţific general al AŞM. Domnia Sa consideră că simpozionul este cu atât mai semnificativ, cu cât valoarea ştiinţifică sau valoarea patrimoniului nu sunt doar cuvinte în vogă ce au devenit un imperativ al timpului, al societăţii bazate pe cunoaştere. Aceasta poartă un deosebit respect pentru tradiţiile şi trecutul său şi are o responsabilitate asumată pentru viitorul adevăratelor valori de patrimoniu ale monumentelor care ne reprezintă. „Monumentele, mănăstirile istorice şi conacele boiereşti, vechile edificii au devenit adevăratele cărţi de vizită ale ţărilor noastre, România şi Republica Moldova care ne fac cunoscute şi apreciate localităţile ţărilor noastre”, a subliniat secretarul ştiinţific general. Mai mult, la etapa actuală când numeroase monumente de arhitectură, obiecte de patrimoniu mobil şi imobil, necesită o apreciere corespunzătoare, restaurare şi crearea unor condiţii optime de păstrare, cu atât mai importantă devine această întrunire a specialiştilor, care vin să caute soluţii corecte în păstrarea patrimoniului, păstrarea monumentelor istorice şi a imaginii ţării.
Prezent la deschiderea simpozionului, dr.hab. Gheorghe Postică, viceministrul Culturii a specificat că evenimentul reprezintă o acţiune ştiinţifică şi culturală deopotrivă care s-a impus deja demult în spaţiul românesc. „Este cunoscut faptul că, condiţia existenţei unei societăţi o prezintă moştenirea culturală, deci, noi existăm datorită moştenirii culturale, prin moştenire culturală şi acest lucru este deosebit de important pentru orice societate, inclusiv pentru societatea noastră, aici, în Republica Moldova”, a remarcat viceministrul. Demnitarul a exprimat însă regretul că din cauza condiţiilor dificile pe care le traversăm, nu întotdeauna şi nu la toate etapele s-a conştientizat importanţa culturii pentru condiţia umană, nu întotdeauna s-a conştientizat importanţa şi rolul patrimoniului cultural. Dar pentru că s-a reuşit, totuşi, promovarea unei noi legislaţii a patrimoniului cultural în Republica Moldova, au fost elaborate mai multe legi sectoriale în domeniul patrimoniului cultural, o lege specială pentru protejarea patrimoniului arheologic, condiţie specială pentru protejarea patrimoniului imaterial, oficialul s-a arătat optimist şi consideră că societatea, va conştientiza importanţa rolului patrimoniului cultural.
PS Episcop Ioan a transmis participanţilor la simpozion binecuvântarea Întâistătătorului, precum şi a reiterat disponibilitatea Bisericii Ortodoxe din Moldova de a-şi aduce contribuţia conform posibilităţilor şi vocaţiei sale pentru a reda şi a păstra splendoarea de odinioară a comorilor neamului care au contribuit la cristalizarea etnică şi duhovnicească şi la păstrarea identităţii noastre în toate circumstanţele istorice prin care am trecut.
Părintele dr.Bogdan Racu a adus din Cetatea Sfintei Vineri a Cuvioasei Parascheva de la Iaşi, din partea Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovine cuvânt de binecuvântare pentru participanţi la întrunire. A amintit de prezenţa la Iaşi a binecuvântatei spiritualităţi din jurul Sfintei Paraschiva, pentru că acest simpozion, pentru începuturile sale a fost aşezat şi ca perioadă, şi ca disponibilitate, şi gând al organizatorilor sub această înaltă oblăduire a Sfintei Parascheva şi s-a bucurat să remarce cu această ocazie, dar şi în toate activităţile evenimentului, o atmosferă de familie cu atenţie faţă de moştenirea primită din trecut şi cu responsabilitate faţă de cei care vin după noi. Domnia Sa a subliniat că acest simpozion se arată de la un an la altul a fi un simpozion al identităţii naţionale şi al unei trăiri religioase deosebite.
„Acest eveniment este foarte important, în primul rând, că scoate în evidență adevărata valoare a monumentelor istorice atât în Republica Moldova, cât și din România”, a menţionat Liliana Condraticova secretar ştiinţific al Institutului Patrimoniului Cultural.
Comunicările ştiinţifice prezentate în cadrul simpozionului au reliefat aspecte ale unor cercetări științifice de larg interes, atractive nu doar pentru specialiști, ci și pentru publicul larg, fiind structurate conform următoarelor teme: „Viaţa monumentelor laice – istorie, arhitectură, arheologie”; „Viaţa monumentelor religioase”; „Arhitecţi în an aniversar”; „Tehnici şi tehnologii de restaurare”.
Alături de comunicările ştiinţifice, pentru participanţi au fost organizate vizite la cele mai importante monumente din Iaşi, Republica Moldova şi Ucraina, expoziţii de imagini document, lansări de carte etc.
Astfel, ziua a treia, 3 octombrie 2015, a fost rezervată vizitării cetăţilor Soroca şi Hotin, iar la 4 octombrie 2015, programul simpozionului a continuat la Centrul Cultural Român Cernăuţi, care a fost gazda dezbaterilor privind restaurarea monumentelor, moment urmat de deplasarea la Suceava, unde a fost vizitată Cetatea Suceava şi s-a desfăşurat masa rotundă cu tema „Tehnici şi tehnologii aplicate la restaurarea cetăţilor de la Soroca, Hotin şi Suceava”.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM
|
