Republica Moldova găzduieşte, în perioada 23-26 septembrie 2015, cea de-a III-a ediţie a Conferinţei internaţionale în domeniile nanotehnologiei şi ingineriei biomedicale (ICNBME-2015). Evenimentul este organizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei, Universitatea Tehnică din Moldova, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” şi Societatea de Inginerie Biomedicală din Moldova. Conferinţa a reunit fizicieni, chimişti, electronişti, medici, specialişti în inginerie biomedicală din 22 de ţări ale lumii, inclusiv Germania, SUA, Japonia, Franţa, Italia, Belgia, Finlanda, Grecia, Lituania, Polonia, Turcia, Romania, Rusia, Belarus, Armenia, Georgia, Ucraina, Republica Moldova etc. În cadrul forului, experţii vor prezenta cca 200 de rapoarte şi vor pune în discuţie posibilităţile de utilizare a nanotehnologiilor şi nanomaterialelor în biomedicină şi vor aduce informaţii de ultimă oră în domeniu.
Deschiderea forului ştiinţific internaţional a avut loc, astăzi, 23 septembrie, la Institutul Muncii din capitală. La inaugurarea lucrărilor au fost prezenţi acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreşedinte al AŞM; m.c. Vladimir Hotineanu, dr. hab. în ştiinţe medicale, preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media; acad. Stanislav Groppa, vicepreşedinte al AŞM; Gheorghe Ţurcanu, viceministru al Sănătăţii; acad. Ion Bostan, rector UTM; acad. Valeriu Canţer, preşedintele CNAA; dr., prof. univ. Victor Şontea, preşedintele Asociaţiei inginerie biomedicală din Moldova, UTM.
Lucrările forului au fost inaugurate de prim-vicepreşedintele AŞM, acad. Ion Tighineanu, co-preşedinte al Conferinţei. Domnia Sa a salutat prezenţa oaspeţilor la cea de-a III ediţie a reuniunii şi a tuturor participanţilor, care anul acesta sunt într-un format mai extins, semn că interesul pentru domeniul nanotehnologiilor sporeşte de la an la an şi este în ascensiune. Subliniind importanţa evenimentului, acad. Ion Tighineanu a exprimat certitudinea că această conferinţă va impulsiona dezvoltarea nanotehnologiilor şi implementarea lor în medicină, va juca un rol pozitiv în pregătirea cadrelor tinere şi, desigur, va iniţia noi proiecte de cercetare ştiinţifică, în cadrul colaborării cu experţi din alte state ale lumii.
„Republica Moldova este o ţară mică, şansa noastră de a supravieţui în cercetarea ştiinţifică şi inovare este de a colabora cu experţi din alte ţări. Suntem asociaţi la programele europene, în particular, la Programul Comunitar Orizont 2020, ceea ce ne oferă toate oportunităţile de a deveni o ţară cu adevărat europeană, în cercetare şi inovare”, a declarat prim-vicepreşedintele AŞM. Mai mult, a subliniat savantul, în cadrul unui atare eveniment, cercetătorii vor purta un dialog la o temă de actualitate, dar şi de mare perspectivă, întrunirea oferă o posibilitate unică de a face un schimb de informaţii de ultimă oră din zeci şi zeci de laboratoare ale lumii, este şi o posibilitate de a discuta cele mai interesante descoperiri la intersecţia nanotehnologiei şi ingineriei biomedicale. Prezenţa la forum a savanţilor europeni, dar şi din SUA şi Japonia, oferă oportunităţi unice pentru cercetătorii noştri, oportunităţi care trebuie valorificate la toate dimensiunile.
Cu prilejul deschiderii conferinţei, un mesaj de salut către participanţi a transmis m.c. Vladimir Hotineanu, dr. hab în ştiinţe medicale, preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. „Nanotehnologiile au venit cu soluţii foarte şi foarte importante. Deci secolul XXI este pentru sănătatea populaţiei secolul bolilor metabolice, iar nanotehnologiile propun tehnologii pentru a micşora frecvenţa folosirii preparatelor, medicamentelor şi a aduce noi tehnologii în a uşura situaţia cetăţenilor”, a menţionat
legislatorul. Preşedintele Comisiei parlamentare a accentuat şi faptul că progresul tehnic dintotdeauna a beneficiat doar în domeniile de distrugere a civilizaţiei moderne şi doar în ultimii 20-30 de ani, omenirea şi-a dat seama că nu mai poate atâta distruge omul, ar trebui să se meargă şi pe calea punerii în slujba sănătăţii cetăţeanului de pe globul pământesc, a realizării moderne ale ştiinţei.
În numele Ministerului Sănătăţii, viceministrul Gheorghe Ţurcanu, a transmis un mesaj de salut participanţilor la for şi a menţionat că acest eveniment este mult aşteptat de către actuala conducere a Ministerului Sănătăţii pentru a implementa recomandările elaborate în cadrul conferinţei..„În ultimii 25 de ani s-a întreprins mai multe măsuri pentru implementarea tehnologiilor în industria medicală, în tehnologiile de tratament, de reproducere etc. În domeniul respectiv, însă, Republica Moldova are o întârziere”, a subliniat oficialul, precizând că Ministerul Sănătăţii astăzi îşi propune de a tehnologiza întregul proces de tratament şi recuperare a pacienţilor din Republica Moldova.
Participanţii la for au fost salutaţi în numele cortului profesoral didactic, studenţilor, de rectorul Universităţii Tehnice din Moldova, acad. Ion Bostan. Rectorul a subliniat semnificaţia întrunirii internaţionale, specificând că în ultimii 10 ani devine evidentă o extindere spectaculoasă a utilizării nanomaterialelor, a biomaterialelor în diverse domenii ale activităţii umane, inclusiv în medicină. Academicianul a exprimat convingerea că lucrările conferinţei vor avea un impact pozitiv asupra sporirii calităţii pregătirii profesionale a specialiştilor din domeniul nanotehnologiilor şi a nanomaterialelor, ingineriei biomedicale, care se vor reflecta asupra competitivităţii pregătirilor cadrelor în Republica Moldova, competitivitate absolut necesară acum, când, prin procesele de globalizare, de internaţionalizare iau amploare.
„Evenimentul de astăzi este semnificativ, deoarece vine să ne vorbească despre o integrare, despre o integrare interdisciplinară a tehnicii, a tehnologiilor şi a medicinii. Fără susţinere tehnologică este imposibil astăzi de a prognoza, de a trata şi de a avea succes”, a ţinut să remarce în luarea sa de cuvânt acad. Stanislav Groppa, vicepreşedinte al AŞM, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, specialitatea - neurologie şi genetica medicală. Deşi momentul când tehnica şi tehnologiile vor fi mai aproape de medicină s-a lăsat mult aşteptat, academicianul speră că lucrările prezentate în cadrul forului vor fi de mare impact pentru cei care suferă şi, de ce nu, pentru cei care nu trebuie să sufere.
Acad. Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului de Acreditare şi Atestare, a subliniat faptul că
această conferinţă a devenit una dintre cele mai importante conferinţe din ţara noastră. În opinia sa, forul adună împreună două mari domenii de cercetări - nanotehnologiile şi inginerie biomedicală, acestea fiind două variaţii foarte importante pentru existenţa omului. Preşedintele CNAA a exprimat mulţumiri organizatorilor care s-au îngrijit de buna desfăşurare a lucrărilor forului şi a dorit succes lucrărilor conferinţei.
Preşedintele Asociaţiei Inginerie Biomedicală din Moldova, prof. univ. dr. Victor Şontea, co-preşedinte al forului, a exprimat satisfacţia pentru faptul că forul devine deja o tradiţie internaţională, în cadrul căruia savanţi şi experţi din mai multe ţări poartă un dialog la o temă de actualitate, dar şi de mare perspectivă, Republica Moldova devenind şi mai vizibilă la scară internaţională.
Prof. Mircea Dragoman, cercetător principal la Institutul Naţional de Microtehnologii din Bucureşti a declarat că este o adevărată performanţă pentru Republica Moldova organizarea unei atare conferinţe, unde să fie prezenţi un număr impresionant de experţi din atâtea ţări ale lumii. „Republica Moldova promovează tehnologii extrem de avansate. Sunt state din Europa mai avansate ca Republica Moldova, din punct de vedere economic, dar cercetările de felul acesta sunt mult mai puţine cunoscute decât aici”, a remarcat expertul român.
Conferinţa şi-a continuat lucrările cu prezentările în plen, expuse de experţii din Japonia, Germania, SUA, Republica Moldova. Maine, forumul îşi va ţine lucrările în secţiuni, în cadrul cărora vor fi prezentate aproximativ 200 de comunicări ştiinţifice.
Tot mâine, în cadrul evenimentului ştiinţific îşi va ţine lucrările Simpozionul Moldo-German cu genericul „Ştiinţa şi Societatea – Utilizarea Luminii”, dedicat Anului Internaţional al Luminii, proclamat de ONU, precum şi două simpozioane specializate în securitatea nucleară şi pregătirea cadrelor în inginerie biomedicală.
Menţionăm şi faptul că, în cadrul forului internaţional a fost organizată şi Şcoala de toamnă Moldo-Japoneză în domeniul Nanotehnologiilor şi Ingineriei Biomedicale, organizată de Academia de Ştiinţe şi Universitatea Tehnică. Evenimentul a oferit o oportunitate inedită tinerilor cercetători, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor din Republica Moldova de a-şi aprofunda cunoştinţele în domeniile respective. În cadrul şcolii de toamnă au fost ţinute prelegeri de profesori şi cercetători din Republica Moldova şi de peste hotare. Printre beneficiarii cursului s-a regăsit şi un grup de studenţi din Japonia, ghidaţi de profesorul Hidenori Mimura.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM |
