La Academia de Ştiinţe a Moldovei şi-a ţinut lucrările, la 3-4 septembrie curent,  cea de-a IV-a ediţie a Congresului Mondial al Eminescologilor. Scriitori, traducători, graficieni, critici literari – eminescologi din România, Italia, Germania, Albania, Turcia, Spania, Republica Moldova s-au reunit, cum avea să spună academicianul Mihai Cimpoi, iniţiatorul şi moderatorul Congresului, „pentru a-l cunoaşte mai bine pe Eminescu şi a-l face mai cunoscut în lume”.

 

Acad. Mihai Cimpoi a salutat prezenţa unui important număr de eminescologi şi a menţionat reprezentanţa, pentru prima dată a Spaniei, la această reuniune, semn că Congresul devine tot mai cunoscut şi sfera împătimiţilor de creaţia lui Eminescu se îmbogăţeşte cu nume noi. Revenind la genericul ediţiei „Unitatea culturii universale în reprezentarea lui Eminescu”, academicianul a remarcat că subiectul dat a fost ales pentru că la ora aceasta suntem angajaţi în procese integraţioniste, într-un dialog valoric european şi universal, Eminescu fiind printre primii care deja ne angajase în dialogul multicultural, în secolul al XIX - un secol de aur pentru mai multe naţiuni.  „Eminescu vedea cultura universală ca un tot întreg. Prin poezia, proza şi publicistica sa, Eminescu s-a integrat în această cultură”, a spus reputatul eminescolog.

 

La deschiderea lucrărilor forului a participat preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, academicianul Gheorghe Duca care a salutat onoratul auditoriu, prestanţa evenimentului fiind cu atât mai mare cu cât iniţiatorul acestuia este nimeni altul decât academicianul Mihai Cimpoi, considerat unul dintre cei mai valoroşi eminescologi din lume. Preşedintele Academiei a remarcat ingenioasa iniţiativă a dlui Cimpoi, graţie căreia Academia de Ştiinţe a Moldovei are onoarea de-a găzdui un eveniment de amploare, reunind în Sala Azurie peste 60 dintre cei mai renumiţi eminescologii, ce reprezintă şapte ţări ale lumii. „Este şi o promovare a ţării noastre, a rezultatelor, a gândirii şi a faptului că şi în Moldova sunt oameni de valoare care abordează lucrurile la nivel universal, avându-l exemplu pe marele poet Eminescu, care, prin geniul său a ţintit cele mai universale componente ale vieţii - dragostea faţă de ţară, de neam”,  a menţionat acad. Duca. Dl. Preşedinte al Academiei a îndemnat congresiştii să promoveze creaţia lui Eminescu în lume, întrucât poetul nostru are certă valoare universală.  Nu întâmplător e faptul, a mai menţionat acad. Duca că  Congresul Mondial al Eminescologilor vine în imediata apropiere a Sărbătorilor Naţionale „Ziua Independenţei Republicii Moldova” şi „Limba noastră cea Română”, care au o semnificaţie deosebită pentru poporul nostru. Şi pentru că 3 septembrie mai semnifică şi aniversarea academicianului Mihai Cimpoi, preşedintele Gheorghe Duca l-a felicitat cu această ocazie. I-a dorit sănătate, succese, reuşite şi sa continue să atragă personalităţi în mica noastră ţară pentru a convinge umanitatea că avem valori culturale incontestabile şi merităm să fim respectaţi. I-a dăruit omagiatului „Albumul membrilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei”, academicianul Cimpoi fiind unul dintre primii care primeşte în dar acest album.

 

Poetul Nichita Danilov, directorul adjunct al Institutului Cultural Român „Mihai  Eminescu”, Chişinău, a menţionat că acest Congres poate fi considerat drept un omagiu adus lui Eminescu, dar şi un omagiu adus Zilei Limbii Române. „Cred că un omagiu mai frumos nici că se poate”, a spus Danilov, salutând cu emoţie  participanţii la Congres. În numele ICR şi, în special al directorului,  acad. Valeriu Matei, a urat mult succes lucrărilor forului, iar academicianului Cimpoi -  mulţi ani, multă sănătate şi cât mai multe congrese de acum înainte.

 

Lucrările în plen au demarat cu comunicarea dlui acad. Mihai Cimpoi „Unitatea culturii universale în reprezentarea lui Eminescu”. Savantul a menţionat că Eminescu concepe cultura universală ca „o unitate în spiritul goetheenei Weltliteratur, despre care autorul lui Faust îi vorbeşte lui Eckermann în 1827”. În viziunea lui Mihai Cimpoi, „conceperea unei totalităţi a literaturilor particulare semnifică o depăşire a îngustimii prejudecăţilor naţionale”.

 

În intervenţia sa, acad. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea românilor de Pretutindeni a ţinut să sublinieze că a venit la o sărbătoare a cugetului, care se desfăşoară cu 6 luni înainte de a se împlini 150 de ani de când numele Eminescu a apărut în cultura română. „Numele Eminescu va fi cinstit în anul ce vine şi dorim ca această cinstire să însemne o şi mai mare recunoaştere a lui Eminescu în spaţiul culturii mondiale”, a menţionat eminescologul, propunând Congresului şi un proiect care prevede perpetuarea creaţiei eminesciene în „conştiinţa lumii”.

 

Dumitru Copilu-Copillin a venit la Congres cu volumul „Eminescu universalul”, prezentând informaţii inedite privind traducerea şi ecoul operei în publicaţii tipărite şi online în 79 de limbi, iar prin programe cu traducere automată - în 107 limbi din peste 200 de ţări. „Eminescu unul dintre cei mai necesari scriitori pe plan mondial”, a afirmat eminescologul.

 

„Eminescu este stâlpul de boltă al conştiinţei noastre naţionale acolo, la Cernăuţi. Eminescu pentru noi este steaua îndrumătoare în lupta pentru revenirea la identitatea noastră, la care se atentează până acum”, a subliniat Vasile Tăriţeanu, poet din Cernăuţi, Ucraina. 

 

În cadrul Congresului, au fost abordate diferite aspecte ale creaţiei lui Eminescu, în special cele ce ţin de receptarea acesteia în actualitate. Miroslava Metleaeva a vorbit despre traducerile poemului „Luceafărul” în limba rusă şi a făcut o prezentare succintă a propriei sale traduceri, apărute chiar zilele acestea de sub tipar.  Prof. Theodor Codreanu a avut ca subiect al comunicării „Filosofarea” eminesciană; prof. Mircea Diaconu a vorbit auditoriului despre „Modelul Eminescu”.

 

Un interes special au prezentat comunicările oaspeţilor care l-au receptat pe Eminescu din perspectiva altor limbi şi culturi. Giuseppe Manitta, traducător din Italia a relevat că  Eminescu este foarte îndrăgit de italieni, de rând cu alţi mari poeţi universali. „Este o satisfacţie pentru traducători să-i tălmăcească opera”, a remarcat oaspetele italian. Prof. Kopi Kucuky a vorbit despre cum este citit Eminescu în Albania; prof. Enirique Javier Noqueros Valdivieso, profesor la Universitatea din Granada, Spania, a informat auditoriul despre cum este tradus şi receptat Eminescu în spaţiul spaniol.  

 

Pe lângă intervenţiile ştiinţifice, congresiştii au ţinut şi discursuri omagiale. Nina Corcinschi, directorul adjunct al Institutului de Filologie, unde acad. Cimpoi activează de mai mulţi ani, l-a felicitat pe distinsul coleg în numele cercetătorilor de la institut. Sărbătoritului i-au fost adresate multe urări cordiale şi toţi cei prezenţi i-au  cântat „La Mulţi Ani!”.

 

Lucrările Congresul au continuat la Centrul Academic Internaţional „Eminescu”, unde au avut loc lansări de carte, expoziţii de artă plastică, inspirată din universul eminescian. De menţionat, în acest context, lansarea Albumului „Eminesciana plastică”, autor Ion Daghi, prezentat de Dumitru Gabura şi Ion Daghi; „Integrala operei eminesciene sau „proba Eminescu”, comunicare de Nicolae Oprea; acad. Mihai Cimpoi și-a lansat cartea recent apărută „Elena Văcărescu, poeta „neliniştii divine”; Nicolae Corlat a prezentat „Pașii poetului” de Emil Iordache, Gellu Dorian (ed. a V-ea), o carte despre periplul cercetătorilor pe urmele lui Eminescu; Nicolae Georgescu a vorbit despre volumul „Din misterele literaturii romane.”;  Nicolae Oprea – despre „I.D. Sirbu și timpul romanului”. A mai fost lansat buletinul „Mihai Eminescu”, prezentat de  Elena Dabija, directorul Centrului, care a promis că toate comunicările prezentate la Congres vor fi editate în următorul număr al Buletinului. Au fost prezentate publicului și  alte apariții editoriale despre Eminescu: numărul special al revistei „Viaţa Basarabiei”, îngrijit de acad. Mihai Cimpoi şi Ion Anton; „O colecţie cu blazon”: Eminesciana, comentată de Doina Florea; Editarea „Caietelor Eminescu”, proces prezentat de Mircia Dumitrescu; Noi apariţii în colecţia „Eminesciana”, prezentate de Lucian Vasiliu; cartea „Eminescu şi generaţia şaptzecistă”, comentată de Elena Tamazlâcaru.

 

Evenimentul a fost organizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei; Institutul de Filologie al AŞM; Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Chişinău; Centrul Academic Internaţional Eminescu, Asociaţia Naţională a Oamenilor de Creaţie din Moldova; Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.