Dreptul la replică

„Quis me judicat?”

Drept urmare a apariției vineri, 4 septembrie 2015, în ziarul „Timpul”, nr. 34 (2118), Anul XIV, a interviului intitulat „Mergeți la Academia de Științe și veți vedea un monstru”, în care sunt prezentate afirmații defăimătoare și calomnioase și se aduc acuzații în adresa forului științific național, Academia de Științe a Moldovei vine cu următoarele comentarii și solicitări.

Având în vedere prevederile constituționale ce vizează libertatea opiniei și a exprimării, precum și normele general acceptate de deontologie ale jurnalistului, cu regret, calificăm publicarea interviului nominalizat drept o abatere gravă de la conduita profesională a jurnalistului și a eticii cercetătorului.

Materialul publicat conține afirmații denigratoare, tendențioase și ofensatorii, îndeosebi, prin titlul său „Mergeți la Academia de Științe și veți vedea un monstru”, în adresa forului științific, a membrilor acesteia, funcționarilor publici, precum și a cercetătorilor care activează în instituțiile subordonate.

Menționăm că în temeiul Codului cu privire la știință și inovare, Academia de Științe este o instituție publică de interes național și consultantul științific al autorităților publice ale Republicii Moldova. În acest sens, toată activitatea forului științific, precum și a organizațiilor subordonate, este orientată spre promovarea și relatarea adevărului științific, fapt care elimină și este incompatibil cu orice asociere doctrinară sau ideologică, „totalitare marxist-leniniste”, invocată în interviu.

Totodată, prezintă interes motivul pentru care a fost selectat prezentul titlu al interviului, iar conținutul său abordează o problemă ce nu a intrat și nu este actualmente în responsabilitatea forului științific, or, prin asemenea expunere se urmărește, mai curând, ponegrirea imaginii Academiei de Științe, decât atenționarea opiniei publice asupra problemelor existente în domeniul protecției mediului ambiant.

Suntem de părerea că textul interviului prezintă informații tendențioase, care nu corespund realității, bulversează și înstrăinează opinia publică de domeniul cercetării-dezvoltării, precum și de forul științific.

Concomitent cu aceste informații, drept realități sunt prezentate informații, inclusiv de către intervievat, care poartă un caracter declarativ, calomnios și, în unele cazuri, fals, fără suport științific și statistic. De asemenea, nu sunt prezentate referințe la surse științifice, statistică oficială sau acte normative în vigoare/abrogate. Veridicitatea și acuratețea acestor informații, în temeiul normelor deontologice, trebuia verificată de către jurnalist și prezentată într-o manieră onestă, echilibrată, or, aceste acțiuni au fost totalmente neglijate.

În cele ce urmează, vom expune cele mai grave erori de fapte și, eminamente, falsuri.

La începutul interviului, jurnalistul menționează „Interviu cu cercetătorul științifici Vladimir Iacovlev, autorul unui important document, pe care toate guvernările R. Moldova au refuzat să-l implementeze”. Precizăm că în conformitate cu normele ce vizează proprietatea intelectuală, autorul acestui important document (n.r. Programul național strategic de acțiuni în domeniul protecției mediului înconjurător) este Institutul Național de Ecologie (actualmente, Institutul de Ecologie și Geografie) și Banca Mondială.

Intervievatul lansează mai multe afirmații calomnioase și neadevăruri, precum că a elaborat Programul național strategic de acțiuni în domeniul protecției mediului înconjurător, iar autoritățile administrației publice până în prezent nu au implementat programul dat. Specificăm că acest program a fost aprobat prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 321 din 6 octombrie 1995.

Fundamentarea științifică a programului a fost realizată de către membrul corespondent Ion Dediu, care, în 1995, în calitate de coordonator științific, a publicat monografia „Republica Moldova: Programul Național strategic de acțiuni în domeniul protecției mediului înconjurător”. Publicația a fost editată cu sprijinul Băncii Mondiale și este disponibilă, actualmente, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Ulterior, în conformitate cu decretul nominalizat, Guvernul Republicii Moldova adoptă Hotărârea nr. 302 din 7 iunie 1996 cu privire la aprobarea Planului Naţional de Acțiuni în Domeniul Protecției Mediului pentru anii 1996-1998. În perioada următoare, planul a fost implementat de către instituțiile responsabile. Analiza și aprecierea implementării planului și implicit a programului au fost realizate de mai multe entități internaționale, care sunt și donatorii externi ce au sprijinit procesul de implementare a documentelor.

Iată câteva analize, care prezintă interes: Studiul de evaluare „Economia Verde – Republica Moldova”, United Nations Environment Programme (Programul Națiunilor Unite pentru Mediu), 2015, ISBN: 978-92-807-3476-8, Job Number: RSO/1940/GE, pagina 19; Raportul Național al Dezvoltării Umane - 1997, PNUD Moldova, 1997, pagina 70-75; și cel mai esențial, publicația Studiu de performanță – 2005 (Environmental Performance Reviews – Republic of Moldova), realizat sub egida Comitetului pentru Politici de Mediu al Comisiei Economice pentru Europa, Organizația Națiunilor Unite, 1998, United Nations Publications, ISBN 92-1-116692-6, ISSN 1020-4563, pagina 11-29, disponibil pe pagina web a Ministerului Mediului Republicii Moldova.

În 2012, în scopul eficientizării sistemului de planificare strategică, perfecționării cadrului legislativ-normativ cu privire la documentele de politici, Guvernul Republicii Moldova a emis Hotărârea nr. 796 din 21 octombrie 2012 cu privire la abrogarea unor acte normative ale Guvernului, care a abrogat hotărârea Guvernului ce vizează Planul Naţional de Acțiuni în Domeniul Protecției Mediului pentru anii 1996-1998. Ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 301 din 24 aprilie 2014, a fost aprobată Strategia de mediu pentru anii 2014-2023.

Totodată, constatăm că la solicitarea opiniei tuturor părților relevante pentru acest subiect, mai exact, a membrilor și reprezentanților forului științific, jurnalistul nu a comunicat onest și echilibrat intențiile și conținutul subiectului, inducând astfel în eroare pe ultimii. Într-o manieră similară, citatele nu au fost atribuite cu acuratețe.

Este ciudat și faptul că, având la îndemână tehnologiile informaționale curente, jurnalistul nu le-a utilizat pentru a efectua o investigație cel puțin superficială și să ofere o privire reală asupra problemei, dar s-a axat pe dezinformarea opiniei publice și a ales să atragă cititorul cu un titlul denigrator, dar „care vinde”.

Luând în considerare cele expuse, precum și în temeiul Codului deontologic al jurnalistului, solicităm repararea prejudiciului cauzat prin corectarea erorilor factuale din interviu, asigurarea dreptului la replică prin publicarea prezentei adrese în cel mai scurt timp posibil și în condiții similare cu materialul în cauză și aducerea scuzelor publice. Totodată, ne rezervăm dreptul de a apela la instanțele competente.

Asupra respectării eticii profesionale ce vizează activitatea științifică de către intervievat, ne rezervăm dreptul să sesizăm Comisia de Etică.

Centrul Media al Academiei de Științe a Moldovei