Agricultura joacă un rol important în economia Republicii Moldova, mai cu seamă în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă și extinderea exporturilor. În ultimii ani agricultura contribuie în mediu cu circa 12-14% la PIB, iar peste 30 la sută din populaţia rurală activă este antrenată în sectorul agricol.

 

Solurile fertile şi precipitațiile anuale oferă, în general, condiţii climaterice favorabile, creând oportunităţi pentru dezvoltarea sectorului agricol, care contribuie semnificativ la creşterea economică şi la asigurarea securităţii alimentare a ţării.

 

Cu toate acestea, intensitatea și frecvenţa hazardurilor naturale, cum ar fi: secetele, inundaţiile, grindina şi îngheţurile au sporit în mod semnificativ pe parcursul ultimilor ani, având un impact negativ asupra dezvoltării agriculturii. Republica Moldova este predispusă hazardurilor naturale din cauza unei combinaţii specifice dintre amplasarea geografică, schimbările climatice și practicile inadecvate de cultivare a solului.

 

Impactul negativ al secetei influenţează  enorm  asupra condițiilor de trai ale populaţiei rurale. În medie țara noastră se confruntă cu  secete o dată la cinci ani în nordul ţării şi o dată la trei ani în raioanele de sud şi cele centrale. Cele mai recente și severe secete au avut loc în 2003, 2007 şi 2012. Seceta din anul curent se caracterizează prin lipsa ploilor regionale, precipitațiile având un caracter preponderent local, precum şi lipsa precipitaţiilor în unele regiuni ale ţării în perioada mai-iulie (http://www.antigrindina.md/submenu/infor.html).

 

Una dintre consecinţele caracterului dispersat al ploilor pe teritoriul țării din anul curent este variaţia înaltă a recoltelor şi dificultatea evaluării impactului negativ al secetei.

 

Seceta din anul curent a redus parţial recolta la cerealele de grupa I-a şi va contribui la scăderea roadei culturilor de grupa a II-a. În ceea ce privește culturile perene, situaţia depinde de mai mulţi factori și la moment prognozarea recoltelor este dificilă.

 

Conform informaţiei oficiale a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare recolta medie pe republică, în anul curent, pentru grâul de toamnă constituie 2,9 t/ha, orzul de toamnă – 2,5 t/ha, orzul de primăvară – 2,2 t/ha, rapiţa – 1,8 t/ha şi mazărea – 1,5 t/ha. La grâul de toamnă rezultate mai bune au fost înregistrate, în zona de nord, raioanele Briceni, Edineţ, Râşcani, Făleşti, Floreşti, dar şi în Comrat, unde se înregistrează o productivitate medie de peste 3,2 t/ha. O productivitate mai joasă, în comparaţie cu media pe republică, s-a înregistrat în raioanele Străşeni, Teleneşti, mun. Chişinău şi Nisporeni (1,5 – 2,0 t/ha). La orzul de toamnă, rezultate mai bune au obţinut producătorii agricoli din zona de nord în raioanele: Drochia – 3,2 t/ha, Briceni, Edineţ şi Floreşti – 3,0 t/ha, pe când în zona de centru se înregistrează cea mai joasă productivitate, care în mediu constituie 2,1 t/ha. Totodată, la orzul de primăvară, rezultate mai bune au fost înregistrate în zona de centru cu o productivitate medie de 2,6 t/ha.

 

Astfel, în anul curent, volumul recoltei totale pentru culturile de toamnă se preconizează a fi de 970 mii tone, inclusiv, grâu – cca 830 mii tone (http://www.maia.gov.md).

 

Totodată, seceta actuală va tensiona conjunctura pieței cerealelor, care deja a reacționat prin creșterea prețurilor de piața a grâului, porumbului şi altor culturi cerealiere cu 30-35 %, în comparație cu anul precedent. Este de așteptat și o creștere a prețurilor la culturile furajere, fapt ce va genera scumpirea produselor zootehnice – lapte, carne, ouă etc. De asemenea, după cum arată practica anilor precedenți, din cauza lipsei furajului se va reduce șeptelul de animale cu cca 15-20% la porcine şi găini si aproximativ cu 5-10% la bovine.

 

În baza datelor oficiale menționate se poate afirma că seceta anului 2015, la nivel local, în anumite regiuni ale țării, va avea consecințe destul de însemnate asupra producătorilor agricoli, care își vor asuma și cea mai mare parte a impactului secetei din sectorul agricol. La nivel național, seceta nu va avea implicaţii semnificative asupra securităţii alimentare a țării, ţinând cont de rezervele naţionale de grâu din 2014. Pierderile reduse în cazul producţiei de grâu,orz şi faptul că gospodăriile casnice din zonele rurale dispun de anumite rezerve de cereale, vor permite diminuarea impactului negativ al secetei. Cu regret, sistemul actual de asigurări în agricultură are o acoperire insuficientă și în consecință impactul lui asupra atenuării riscurilor ordinare, dar si a celor catastrofale este nesemnificativ. Gradul sporit de incertitudine al veniturilor pe care pot conta exploatațiile agricole poate reduce nivelul de trai în zonele republicii afectate de secetă.

 

Seceta din acest an confirmă, o data în plus nivelul insuficient de adaptare a agriculturii Republicii Moldova la condiții de secetă, care tot mai frecvent și cu o intensitate sporită în special în ultimii ani, afectează sectorul agrar. În vederea reducerii poverii grele asupra producătorilor agricoli din tară propunem un șir de măsuri de diminuare şi adaptare a sectorului agricol la schimbările climatice, inclusiv la secetă.

 

Atenuarea consecințelor secetei asupra proceselor de creștere și dezvoltare a culturilor agricole în perioada de vegetație a plantelor impune necesitatea stringentă de implementare și respectare a unui spectru larg și complex de măsuri urgente și măsuri pe termen mediu.

 

1.   Identificarea, cartografierea și evaluarea pierderilor în zonele afectate de secetă din anul curent.

2.   Asigurarea suportului pentru exploatațiile agricole afectate de secetă pentru efectuarea lucrărilor de semănat din sezonul agricol 2015-2016.

3.   Estimarea la nivel local și național a cantităţilor disponibile de nutreţ, optimizarea efectivelor de animale pentru perioada de toamnă - iarnă a anilor 2015-2016 și acordarea suportului financiar pentru asigurarea bazei furajere și susținerea fermelor de prăsilă.

4.   Asigurarea exploatațiilor agricole pentru sezonul agricol 2015-2016 cu material semincer calitativ, adaptat la condițiile pedoclimatice ale Republicii Moldova.

5.   Extinderea suprafețelor agricole asigurate contra riscurilor naturale, inclusiv a secetei, pentru anul 2016.

6.   Restabilirea si dezvoltarea in continuu a suprafețelor de irigare prin:

a)  Revitalizarea sistemelor disponibile de irigație;

b)  Majorarea suprafețelor irigabile prin picurare, îndeosebi la plantele multianuale;

c)  Implementarea metodelor de irigare subterană cu scopul utilizării raționale a resurselor acvatice limitate;

d)  Sporirea numărului de bazine acvatice artificiale pentru colectarea apelor de suprafață;

e)  Simplificarea mecanismului de acces a producătorilor agricoli la apele subterane pentru irigare.

7.   Omologarea și implementarea soiurilor și hibrizilor de culturi agricole, inclusiv a celor autohtone, cu un potențial genetic înalt de rezistență la secetă, adaptate la condițiile pedoclimatice ale Republicii Moldova.

8.  Intensificarea investigațiilor ce țin de selecția și ameliorarea culturilor agricole rezistente la secetă; subvenționarea sectorului de producere și multiplicare a materialului semincer și săditor de categorii biologice superioare.

9.   Implementarea sistemelor agricole avansate de cultivare a plantelor: agricultură durabilă, agricultură ecologică, agricultură de precizie, agricultură conservativă, inclusiv a tehnologiilor No-till și Mini-till.

10.   Respectarea dozelor optimale de nutriție a plantelor, utilizarea pe larg a îngrășămintelor organice, folosirea procedeului de tratare foliară a plantelor cu microelemente și preparate nutritive complexe, inclusiv cu substanțe biologice active (auxine, gibereline, citokinetine, acidul abscizic etc.), ce conduc la optimizarea regimului hidric a cultivarelor și metabolizarea mai eficace a resurselor de apă.

11.   Fortificarea proceselor de consolidare a terenurilor agricole parcelate, implementarea asolamentelor agricole ecologice, respectarea cerințelor de amplasare a culturilor agricole pe terenurile cu relief accidentat, aplicarea procedeelor de combatere a eroziunii solului.

12.   Aplicarea sistemului integrat de protecție a plantelor, tratarea la timp a plantelor contra maladiilor și dăunătorilor, combaterea buruienilor, care condiționează sporirea pierderilor inutile de apă din sol.

13.   Crearea carcasei forestiere, plantarea fâșiilor de protecție, respectarea statutului special de protecție a ariilor naturale protejate de stat (rezervații științifice, naturale, peisajistice, de resurse etc.).

14.   Extinderea și aprofundarea cercetărilor științifice fundamentale în domeniile geneticii, biologiei moleculare, fiziologiei, biochimiei, biofizicii etc. privind elucidarea mecanismelor de adaptare a plantelor la acțiunea stresului hidric și elaborarea procedeelor tehnologice de diminuare a consecințelor acestuia asupra proceselor de creștere, dezvoltare și fructificare a plantelor de cultură.

15.    Ridicarea nivelului de înzestrare tehnica a sectorului agrar; fortificarea infrastructurii de post-recoltare, în special, de colectare și păstrare a producției agricole.

16.   Consolidarea instituționala la nivel național a sistemului de management a riscurilor agricole.

17.   Perfecționarea metodologiei de evaluare a impactului calamităilor naturale asupra sectorului agricol.

18.  Pregătirea specialiștilor și cadrelor științifice calificate în domeniul agriculturii irigabile, direcție specifică în ramura agriculturii, care necesită o abordare distinctă.

 

Resursele energetice neregenerabile limitate și creșterea continuă a prețurilor la ele și derivatele lor (îngrășăminte minerale, îndeosebi, de azot, pesticide etc.) în condițiile încălzirii globale, degradarea și poluarea resurselor naturale, în special, a solurilor și apelor, reducerea biodiversității în partea aeriană și subterană a solului, instabilitatea şi dezintegrarea comunităților rurale etc., impune necesitatea unei restructurări ecologice a sectorului agrar conform unui nou model de intensificare durabilă a agriculturii, in schimbul modelului dominant de intensificare industrială a agriculturii. Considerăm oportună necesitatea elaborării unui program național de stat de diminuare a consecințelor şi adaptare la schimbările climatice.

 

                                               Academia de Ştiinţe a Moldovei, Secţia de Ştiinţe Agricole

şi Institutul Naţional de Cercetări Economice