Agricultura joacă un rol important în economia Republicii Moldova, mai cu seamă în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, exporturile şi reducerea sărăciei. În ultimii ani agricultura contribuie în mediu cu circa 12-14% la PIB. În acelaşi timp, peste 30% din populaţia rurală activă este antrenată în sectorul agricol.

Solurile fertile şi precipițiile anuale oferă, în general, condiţii climaterice favorabile, creând oportunităţi pentru dezvoltarea sectorului agricol, care contribuie semnificativ la creşterea economică, dar şi la asigurarea securităţii alimentare a ţării.

Cu toate acestea, frecvenţa şi severitatea hazardurilor naturale cum ar fi secetele, inundaţiile, grindina şi îngheţurile au crescut în mod semnificativ pe parcursul ultimilor ani, având un impact negativ asupra dezvoltării agricole. Republica Moldova fiind predispusă într-un mod particular hazardurilor naturale datorită unei combinaţii specifice dintre amplasarea geografică, practicile inadecvate de cultivare a solului şi schimbările climatice.

Secetele au un impact sever asupra producţiei agricole în Moldova, influenţând enorm mijloacele de trai ale populaţiei rurale. În medie, Moldova are parte de secete o dată în cinci ani în nordul ţării şi o dată în trei ani în raioanele de sud şi cele centrale. Cele mai recente și severe secete au avut loc în 2003, 2007 şi 2012. Seceta din anul curent se caracterizează prin lipsa ploilor regionale, precipitațiile având un caracter preponderent local şi lipsa precipitaţiilor în unele regiuni ale ţării în perioada mai-iulie (http://www.antigrindina.md/submenu/infor.html).

Una dintre consecinţele caracterului dispersat al ploilor pe teritoriul RM din anul curent este variaţia înaltă a recoltelor şi dificultatea evaluării impactului negativ al secetei.

Seceta din anul curent a redus parţial recolta de cereale de grupa I şi va contribui la scăderea roadei culturilor de grupa a II. Situaţia culturilor perene nu este clară şi depinde de mai mulţi factori.

Conform informaţiei oficiale a MAIA recolta medie în republică, în anul curent, pentru grâul de toamnă constituie 2,9 t/ha, orzul de toamnă – 2,5 t/ha, orzul de primăvară – 2,2 t/ha, rapiţa – 1,8 t/ha şi mazăre – 1,5 t/ha. La grâul de toamnă rezultate mai bune au fost înregistrate, în Zona de Nord, raioanele Briceni, Edineţ, Rîşcani, Făleşti, Floreşti, dar şi în Comrat, unde se înregistrează o productivitate medie de peste 3,2 t/ha. O productivitate mai joasă, în comparaţie cu media pe republică, s-a înregistrat în raioanele Străşeni, Teleneşti, mun. Chişinău şi Nisporeni (1,5 – 2,0 t/ha). La orzul de toamnă, rezultate mai bune au obţinut producătorii agricoli din Zona de Nord în raioanele: Drochia – 3,2 t/ha, Briceni, Edineţ şi Floreşti – 3,0 t/ha, pe când în Zona de Centru se înregistrează cea mai joasă productivitate, care în mediu constituie 2,1 t/ha. Totodată la orzul de primăvară rezultate mai bune au fost înregistrate în Zona de Centru cu o productivitate medie de 2,6 t/ha.

Astfel, în anul curent, volumul recoltei globale pentru culturile de toamnă se preconizează a fi la nivelul de 970 mii tone, din care, grâu – cca 830 mii tone. Actualmente, volumul global recoltat de culturi cerealiere şi leguminoase de grupa I şi a rapiţei constituie cca. 609 mii tone, inclusiv: grâu de toamnă – cca. 439 mii tone, orz de toamnă – 118 mii tone, orz de primăvară – 26 mii tone şi rapiţa – 14 mii tone.

Totodată, seceta anului 2015 va tensiona conjunctura pieței cerealelor, care deja a reacționat prin creșterea preturilor de piața a grâului, porumbului si altor culturi cerealiere cu 30-35 % in comparație cu anul precedent.

Este de așteptat și o creștere a preturilor la culturile furajere, fapt ce va cauza scumpirea produsele zootehnice – lapte, carne, oua etc. De asemenea, după cum arata practica anilor precedenți, din cauza lipsei furajului se va reduce șeptelul de animale cu cca. 15-20% la porci şi găini si aproximativ cu 5-10% la bovine.

În baza datelor oficiale menționate mai sus se poate afirma că seceta din anul curent nu va avea implicaţii importante asupra securităţii alimentare, ţinând cont de rezervele naţionale de grâu din 2014, pierderile reduse în cazul producţiei de grâu şi orz, şi faptul că gospodăriile casnice din zonele rurale dispun de anumite rezerve de cereale care va permite reducerea impactului negativ al secetei.

Concluzii

• Seceta anului 2015 la nivel național nu va afecta securitatea alimentară și exporturile agroalimentare a țării
• La nivel local în anumite regiuni ale țării producătorii agricoli vor avea de suportat consecințe semnificative ale secetei
• In condițiile Republicii Moldova cea mai mare parte a riscurilor este asumata de către producătorii agricoli
• Sistemul actual de asigurare are un impact nesemnificativ asupra atenuării riscurilor ordinare dar si a celor catastrofice
• Gradul sporit de incertitudine a veniturilor pe care pot conta exploatațiile agricole va afecta nivelul de trai în anumite zone ale țării.

Masuri principale de combatere a fenomenului de seceta

1. Restabilirea si dezvoltarea in continuu a suprafețelor de irigare;
2. Extinderea suprafețelor agricole asigurate contra riscurilor naturale;
3. Ridicarea nivelului de înzestrare tehnica și tehnologica a sectorului agrar, inclusiv implementarea soiurilor moderne, rezistente la secetă, respectarea asolamentului și altor cerințe tehnologice de baza;
4. Consolidarea instituționala a sistemului de management a riscurilor agricole.

Instrumente prioritare de gestionare a riscurilor in agricultura Republicii Moldova

Institutul Național de Cercetări Economice