În calitate de consilier al preşedintelui Academiei de Ştiinţe, sarcina mea de bază a fost de a sprijini Academia de Ştiinţe a Moldovei în diferite domenii, inclusiv, prin oferirea suportului în dezvoltarea unui nou sistem de management al ştiinţei; revizuirea şi modificarea cadrului legislativ în domeniul C & D; dezvoltarea conexiunii între ştiinţă, societate şi business; facilitarea asocierii Moldovei la Programul Orizont 2020; integrarea diasporei ştiinţifice moldoveneşti în sistemul de cercetare şi dezvoltare din Republica Moldova.

 

Această întrebare nu este una uşoară pentru mine. În mod evident, există mai mulţi cercetători ştiinţifici, care sunt capabili să comunice şi să coopereze la nivel european şi global, de exemplu, din domeniul nanotehnologiei, fizică, medicină şi chimie. Cu toate acestea, potrivit sondajelor internaţionale (Global Competitiveness Report 2014/2015), majoritatea instituţiilor de cercetare din Republica Moldova nu sunt foarte competitive. În ceea ce priveşte Calitatea instituţiilor de cercetare ştiinţifică (12.02), Moldova se află pe locul 121 din 144 de ţări. În plus, indicatorii de ştiinţă fac dovada faptului că ştiinţa din Moldova a fost în scădere în ultimul deceniu. Potrivit jurnalului SC Imago & Country Rank, în anul 2006, din toate articolele publicate au fost citate de colegii internaţionali  80%, în timp ce în anul 2013, doar 22%. Totodată, ţin să menţionez că există mai multe grupuri de cercetători din Republica Moldova care au participat cu succes la proiectele de cercetare europene, de exemplu, în cadrul PC7 sau Orizont 2020. În general, însă, sistemul de cercetare din Republica Moldova se confruntă cu anumite probleme la capitolul cooperare şi competiţie cu colegii săi din spaţiul european de cercetare.

 

În primul rând, situaţia actuală în domeniul ştiinţei moldoveneşti ar trebui să fie analizată cu atenţie şi spirit critic, de exemplu, efectuarea analizelor SWOT (puncte forte, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări) la toate nivelurile - conducerea AŞM, secţii de ştiinţe ale AŞM, institute AŞM şi sisteme de cercetare în universităţi. Toate grupurile reprezentate în procesul ştiinţific de lucru ar trebui să fie integrate şi în procesul de discuţii, oameni de ştiinţă remarcabili cu experienţă, precum şi tineri cercetători. Mai mult, ar trebui să fie luate în considerare experienţele pozitive acumulate în Spaţiul European de Cercetare sau la nivel global. Cu toate acestea, analizele şi recomandările în sine nu sunt suficiente, sunt necesare schimbări reale şi măsuri concrete. O cultură de raportare periodică şi monitorizare ar trebui să fie pusă în aplicare.

4. În ultimii ani s-a discutat aprig, pe alocuri acid chiar despre necesitatea de reformare a domeniului cercetării, martor al multor discuţii de acest gen fiind şi Dumneavoastră. Academia de Ştiinţe s-a arătat deschisă pentru reformarea sistemului, iniţiind o serie de dialoguri, schimb de opinii cu actorii principali din domeniu, prezentând un pachet de reforme şi chiar strategia de cercetare dezvoltare - Moldova Cunoașterii 2020. Dumneavoastră, venind în Republica Moldove din Germania, în calitate de expert în domeniu, cu o viziune clar europeană, cum evaluaţi schimbările din sistemul de cercetare inovare din Republica Moldova? Care sunt performanţele sistemului naţional de cercetare sau ce diagnostic realist aţi da sistemului nostru de cercetare?

În opinia mea, Guvernul Republicii Moldova, sprijinit de Academia de Științe a Moldovei şi prin discuţii cu părţile interesate relevante, precum și experţi internaţionali, a elaborat o strategie de inovare și dezvoltare după cum aţi menționat - Moldova Cunoașterii. În acest document putem găsi obiective adecvate şi principii de management al ştiinţei, de exemplu,  comercializarea rezultatelor cercetării, autonomie şi autoadministrare în sectorul C & D, precum şi performanţă şi excelenţă în domeniul cercetării şi inovării. Cu toate acestea, având în vedere cantitatea foarte limitată de fonduri guvernamentale pentru sectorul ştiinţă (2008: 0,7% din PIB; 2014: 0,35% din PIB) şi cooperarea internațională parţial subdezvoltată nu vor fi, probabil, în măsură să realizeze scopurile şi obiectivele stabilite.

În plus, sunt şi alte obstacole în realizarea obiectivelor, cum ar fi îmbătrânirea cadrelor din domeniul ştiinţei, lipsa partenerilor din sfera de afaceri, echipament tehnic insuficient, salarii foarte mici şi un brain drain enorm, în anii 90, a oamenilor de ştiinţă înalt calificaţi şi tinerii cercetători de astăzi. Există mai multe motive homemade, din cauza cărora sistemul ştiinţific din Republica Moldova este prea rigid şi inflexibil. În comparație cu alte state din spațiul CSI, de exemplu,  ţările baltice, reformele şi punerea în aplicare a noilor sisteme de management iau prea mult timp. Modificările Codului cu privire la ştiinţă şi inovare (2004) au fost discutate de mai mult de doi ani şi este îndoielnic faptul, dacă o nouă versiune, consimţită între diferiţi factori de decizie şi grupuri de interese, va fi adoptată până la începutul anului 2016,  aşa cum este prevăzut în deciziile Parlamentului din anul 2013.

În prezent, art. 71, 1 al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare prevede că Academia de Ştiinţe este cea mai înaltă şi singura autoritate publică care coordonează ştiinţa şi inovarea în Republica Moldova. Cea mai recentă versiune a modificărilor, prezentată de AŞM, în iunie 2015, intenţionează crearea unui Consiliu Naţional de Cercetare-Dezvoltare, în calitate de organ consultativ al Guvernului Republicii Moldova şi Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare, responsabil pentru punerea în aplicare a politicilor naţionale în domeniul ştiinţei şi inovării. Din punctul meu de vedere, această Agenţie, în cazul în care va fi cu adevărat independentă şi condusă de cercetători şi manageri din ştiinţă, după ce va câştiga experienţa internaţională, va avea şansa de a coordona şi monitoriza domeniul cercetare cu succes în cele două sfere - cea a Academiei de Ştiinţe, precum şi cea a universităţilor. Aceasta însă nu înseamnă că Academia de Ştiinţe nu ar trebui să fie implicată în procesele de luare a deciziilor. Personal, sunt în favoarea unui rol puternic al Academiei de Ştiinţe în domeniul ştiinţei şi inovării, din cauza capacităţilor sale, dar rolul predominant trebuie schimbat. Alte părţi interesate, de exemplu, ministere, universităţi, reprezentanţi ai societăţii şi ai sferei de afaceri, ar trebui să joace un rol mai puternic. Ar trebui să fie dezvoltată cultura meselor rotunde, inclusiv toate grupurile relevante. Cu toate acestea, AŞM ar putea deveni lider intelectual şi inovativ cu un organ consultativ ştiinţific planificat.

 

Sunt ferm convins că procesul de asociere al Republicii Moldova la Spaţiul European de Cercetare (ERA) va avea un impact pozitiv asupra calităţii şi rezultatelor comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova. Asocierea la Programul  ORIZONT 2020, semnat în iulie 2014, oferă numeroase posibilităţi de a comunica şi de a coopera cu colegii europeni. Prin proiectele comune internaţionale, oamenii de ştiinţă moldoveni au posibilitatea de a călători în străinătate şi de a lucra în medii ştiinţifice multinaţionale, având posibilitatea de a învăţa din practica ţărilor avansate şi de a participa cu succes la proiectele finanţate de UE. Acest lucru este foarte important pentru tinerii cercetători (doctoranzi). În plus, activităţile de mobilitate finanţate prin programele europene de cercetare va permite cercetătorilor sa se familiarizeze cu situaţia din domeniul ştiinţific şi să pregătească proiecte noi.

 

Trebuie să fie considerat pozitiv faptul că Centrul de Proiecte Internaţionale (CIP) a înfiinţat reţeaua Punctelor Naţionale de Contact (NCP) Orizont 2020. Sunt organizate seminare de informare pentru membrii comunităţii ştiinţifice şi nu numai, de exemplu, asociaţii de afaceri, ceea ce este foarte important din punctul meu de vedere. Cu toate acestea, o mulţime de cercetători şi conducerea acestora nu sunt într-adevăr capabili să comunice şi să coopereze în Spaţiul european de cercetare, din lipsă de cunoştinţe sau cunoştinţe limitate a limbii engleze. Când este vorba de cunoştinţe lingvistice, cercetătorii din Moldova au un mare avantaj, pentru că în cele mai multe cazuri, ei cunosc o limbă romanică, precum şi o limbă slavă (rusă). Cu toate acestea, în timp ce limba latină era limba francă in Evul mediu, astăzi este necesar să aibă o cunoaştere profundă pasivă şi activă a limbii engleze. Într-o lume globalizată, un om de ştiinţă fără capacitatea de a comunica şi a coopera în limba engleză este ca un peşte fără apă. De aceea, este recomandat să fie instituit un sistem real de educaţie continuă şi să fie intensificate eforturile de cunoaştere a limbii engleze, precum şi abilităţi de comunicare şi de management de proiect, importante, de asemenea, pentru cooperarea internaţională.

 

Sunt total de acord cu Dvs că, în prezent, cercetarea fundamentală este complexă, consumatoare de timp şi costisitoare, mai ales, pentru o ţară mică ca Moldova. Cu toate acestea, fără cercetare fundamentală nu exista rezultate valoroase în ştiinţele aplicative. Din punctul meu de vedere, ideea de a crea centre naţionale de excelenţă în anumite domenii academice, de exemplu, nanotehnologii şi alte domenii prioritare naţionale, este un pas în direcţia cea bună. În acest sens, se recomandă legături cât mai strânse între cercetarea fundamentală şi cea aplicativă. Fiind conştienţi de resursele financiare limitate şi insuficiente, pe care societatea şi Guvernul alocă pentru ştiinţă, ar putea fi o idee pentru instituţiile care se ocupă de cercetarea aplicată pentru a avea acces la rezultatele cercetării fundamentale, prin cooperare internaţională şi participarea activă la proiecte internaţionale. Cu referire la modificările planificate la Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, eu nu mă pronunţ în favoarea separării cercetării fundamentale de cea aplicativă. Reducerea AŞM la cercetarea fundamentală nu va rezolva problema. În contradicţie, este foarte îndoielnic faptul că ministerele de resort vor avea expertiza şi resursele umane pentru a coordona domeniul ştiinţei. Aş prefera mai degrabă să fie intensificate legăturile dintre AŞM şi institute universitare, ministere şi societatea civilă, precum şi cea de afaceri, în scopul creşterii rezultatelor ştiinţifice şi impactul asupra societăţii şi mediului de afaceri, în general.

Înainte de a răspunde la întrebarea Dumneavoastră, aş dori să subliniez faptul că salariile pentru cercetătorii din Republica Moldova sunt prea mici în comparaţie cu alte profesii şi nu sunt suficiente pentru a susţine oamenii de ştiinţă în mod adecvat, în special, familiile cu copii. Guvernul Moldovei nu acceptă necesitatea de a majora salariile pentru a evita în continuare exodul de creiere şi de stimula circulaţia de creiere. Prin urmare, aş dori să sugerez creşterea salariului de bază pentru toate categoriile de personal, începând cu categoria cea mai mică 13 (factor k: 1,5 din minimul de existenţă). De asemenea, se recomandă sprijin financiar pentru familiile cu copii, în conformitate cu standardele europene (acquis-ul comunitar). Plăţile sub formă de bonus şi prime ar trebui să depindă de performanţa şi indicatorii prezentate în cadrul Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (CSŞDT) (Decizia nr 28, 23.02.2012). Trebuie să fie luate în considerare, de asemenea, publicaţiile internaţionale şi indicii de impact, de ex. HIRSCH şi nu numărul de publicaţii, dar calitatea şi recunoaşterea la nivel internaţional sunt importante. Pentru a stimula activităţile cercetătorilor de a atrage fonduri suplimentare din societate, sfera de afaceri sau donatori internaţionali, oamenilor de ştiinţă trebuie să le fie permis să beneficieze de rambursarea suplimentară, lucru fiind deja posibil pentru cercetătorii implicaţi în proiecte europene (Hotărârea Guvernului, nr. 534, 20.07.2012). În plus, AŞM şi institutele universitare ar trebui să organizeze training-uri de start-up şi spin-off pentru a încuraja transferul tehnologic.

 

Având în vedere problemele numeroase şi structurale cu care se confruntă ştiinţa din Republica Moldova şi  AŞM, este ireal să credem că o singură persoană este în măsură să schimbe un sistem complet de organizare. Sper că am fost în stare să ofer asistenţă Academiei la toate nivelurile, preşedintelui şi altor membri ai conducerii AŞM, coordonatorilor secţiilor de ştiinţe, directorilor de institute şi, mai ales, tinerilor cercetători. Obiectivul principal al organizaţiei mele este de a construi capacitatea umană, în scopul de a sprijini schimbări şi îmbunătăţiri organizaţionale. Aceasta implică: Decizii şi modificări care trebuie să fie efectuate şi realizate de către conducerea AŞM şi angajaţii înşişi.

Pe parcursul celor doi ani la Academia de Ştiinţe, am încercat să fiu un „prieten critic”, să ofer comentarii, dar şi sprijin. Cu toate acestea, recomand dezvoltarea şi implementarea unui sistem de management cu structuri mai puţin autoritare şi gestiune de sus în jos, a unui sistem de audit intern independent în conformitate cu Acordul de asociere Moldova-UE şi a unui sistem de educaţie continuă, creşterea transparenţei, creşterea vizibilităţii internaţionale prin mai multe site-uri web în engleză etc. Pe viitor, fiind în Germania, voi păstra legătura cu colegii de la AŞM pentru a oferi suport, în cazul în care acesta va fi solicitat.

Vă mulţumesc foarte mult pentru întrebare şi pentru aceste cuvintele frumoase. În primul rând, aş dori să mulţumesc preşedintelui AŞM, acad. Gheorghe Duca, pentru invitaţia de a veni în Moldova şi tuturor celorlalţi colegi, care m-au ajutat să înţeleg mai bine sistemul ştiinţific din Republica Moldova şi problemele cu care se confruntă acesta. Mulţumesc tuturor pentru ajutorul oferit, numeroasele discuţii şi cooperare. Acum, aştept cu nerăbdare întoarcerea în Germania împreună cu soţia mea, care m-a sprijinit în tot acest timp, la familia mea şi la prietenii mei. Pe de altă parte, este un pic trist să las în urmă toţi colegii care au fost destul de drăguţi şi prietenoşi şi persoanele cu care am avut şansa de a mă întâlni şi a conlucra. Dincolo de faptul ca sunt pensionar, voi continua să activez în calitate de consultant extern de proiect pentru Comisia Europeană. În Germania, voi fi un membru al diasporei ştiinţifice moldoveneşti şi voi invita colegii germani şi internaţionali să înceapă sau să-şi intensifice cooperarea cu Republica Moldova şi comunitatea ştiinţifică moldavă.