În urma dezbaterilor din cadrul ședinței Guvernului din 12 august curent, asupra sezonului de vânătoare 2015-2016, mai multe instituții media au reflectat subiectul neechilibrat, omițând, din motive obiective și subiective, informații care sunt de importanță pentru opinia publică. Având în vedere cele menționate, vin cu următoarele precizări.

În contextul vânătorii, specialiștii din domeniu, identifică câini (sălbăticiți și vagabonzi) drept un pericol pentru fondurile cinegetice (habitatul faunei cinegetice și, secundar, spațiile destinate vânătorii).

În acest sens, câinii sălbăticiți sunt animale rupte de factorul antropogen (de oameni), se organizează în haite și au un comportament de vânătoare similar lupilor și prezintă nu doar un pericol pentru echilibrul fondului cinegetic, ci și unul epidemiologic, transmit rabia și alte infecții parazitare. Câinii vagabonzi, fiind subnutriți, se alătură celor sălbăticiți și participă la vânătoare în fondurile cinegetice. Acești câini fac parte din lanțul de transmitere a bolilor din focarele naturale spre urbe.

O analiză comparativă al impactului asupra faunei cinegetice relevă că vulpile (fiind 30 – 40 de mii) externează 10-20% din efectivul faunei cinegetice (iepuri, fazani, potârnichi), pe când câinii (10-15 mii) externează 7-8% din efectiv, inclusiv și alte specii care alcătuiesc diversitatea ecosistemelor.

Anual, concomitent cu începerea sezonului de vânătoare, se efectuează extragerea și combaterea vulpilor, câinilor vagabonzi și celor sălbatici. Efectivul extras din acea perioadă este de 50-60%.

Opinia, pe care am prezentat-o în cadrul ședinței Guvernului, se bazează pe avizul și studiile elaborate de către Institutul de Zoologie, care a cercetat problema câinilor vagabonzi și impactul acestora pentru urbe, efectuând și proiecte de sterilizare, având în vedere impactul parazitologic al acestora.

Academician Gheorghe Duca,
Președintele Academiei de Științe a Moldovei