Pe portalul „Научная Россия” (Человечество забудет об авиакатастрофах” / „Omenirea va uita de catastrofele aviatice”) a apărut recent o informaţie despre invenţia unui absolvent al Universităţii Tehnice din Moldova, Alexandru Bălan, care a exaltat elita ştiinţifică mondială. Potrivit informaţiei, dacă invenţia tânărului inventator moldovean ar fi implementată în practică, omenirea ar uita pentru totdeauna de catastrofele aviatice.

În contextul celor expuse, Centrul Media al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a solicitat academicianul Ion Bostan, rectorul Universităţii Tehnice a Moldovei să ofere un comentariu la această informaţie, pe care o prezentăm în continuare.

„Este îmbucurător faptul că tinerii absolvenți ai UTM vin cu idei interesante, uneori revoluţionare, pentru diferite domenii de aplicaţii. Ideile dlui Alexandru Bălan cu referinţă la securizarea pasagerilor avioanelor sunt construite logic şi vizează diferite componente ale unui posibil impact al aparatului de zbor cu pământul.

În primul rând, trebuie neutralizată puterea de explozie a combustibilului la impactul cu solul. Aici, dl Bălan vine cu ideea injectării în combustibil a unui procent de o substanţă chimică, care ar reduce la zero capacitatea de explozie a combustibilului. A doua componentă în acest şir logic este securizarea pasagerilor în momentul impactului, prin introducerea în salonul avionului a unei substanţe, care s-ar solidifica la contactul cu aerul, în acest mod amortizând forța de impact asupra pasagerilor în momentul ciocnirii cu suprafaţa terestră. Al treilea element este lichefierea momentană a acestei substanţe solide după momentul impactului, pentru a evita asfixia pasagerilor.

Importante sunt, însă, modul şi tehnologiile pentru realizarea în practică a acestor idei. Cu regret, nu ne putem expune asupra efectelor însoţitoare, din cauza faptului că autorul nu deschide detaliile şi formulele propuse, invocând secretul. Aici, evident, este nevoie de o testare minuţioasă a fiecărei componente printr-o conlucrare deschisă a autorului cu eventualele instituţii, care şi-ar asuma efectuarea lucrărilor de testare. În prim plan apare problema protecţiei proprietăţii intelectuale. Dl Bălan ar fi trebuit să-şi breveteze invenţiile la AGEPI cu patentarea ulterioară în toate ţările industrial dezvoltate. Posibil, că dumnealui n-a făcut acest lucru din cauza neîncrederii în forţa juridică de protecţie a brevetelor din Republica Moldova, ea limitându-se la spaţiul dintre Prut şi Nistru. Patentarea poate fi realizată prin identificarea unei instituții, care şi-ar asuma finanţarea şi efectuarea lucrărilor de testare.

Acuzaţiile aduse de către dl Bălan în acest sens în adresa Academiei de Ştiinţe a Moldovei nu sunt justificate, din motivul, că Academia nu dispune de sursele financiare respective, dar nici de infrastructura necesară pentru aceste testări. Însuşi autorul acestei invenţii menționează că, pentru aceste testări, este necesar de a găsi un aeroport corespunzător, un oarecare avion şi este necesar de a obţine şi o licenţă pentru efectuarea testărilor.

De regulă, factorii guvernamentali nu-şi asumă riscurile şi cheltuielile pentru astfel de lucrări. Autorul ar fi trebuit să aleagă unul din cele 8 procedee de realizare şi implementare a inovaţiilor existente în practica mondială, mai apoi să găsească un finanţator, care ar investi în aceste lucrări în baza unui acord cu autorul, stipulând toate detaliile, beneficiile şi responsabilităţile părţilor. Ţinând cont de costurile şi complexitatea unor astfel de lucrări, este mult mai probabil de a găsi un astfel de investitor în afara Moldovei, iar noi îi dorim succes dlui Bălan în această misiune deloc uşoară”.
Conceptul propus de autor, de securizare a vieţii pasagerilor în cadrul catastrofelor aviatice este construit logic şi cuprinde trei etape: prima presupune dezactivarea combustibilului avionului; a doua etapă - în spaţiul salonului cu pasageri se injectează o spumă inofensivă, care imobilizează pasagerii; în etapa a treia - spuma se transformă în lichid în timp real cu impactul avionului cu suprafaţa terestră.

Necunoscând unele specificaţii şi date tehnice este greu de modelat realizarea obiectivelor fiecărei din cele trei etape şi interacţiunea lor. Spre exemplu: în cazul imobilizării cu spuma elastică a pasagerilor presiunea admisibilă asupra corpului fiecărui pasager la impactul avionului cu solul poate fi aproximativ de 300000 H/m2 (forţa raportată la suprafaţa corpului omenesc pe planul perpendicular pe vectorul vitezei avionului) – calculată pentru viteza avionului de 500 km/h (media vitezelor de croazieră şi la aterizare).

În acest caz, prin imobilizarea pasagerilor pe suprafaţa corpului acoperit cu piele, prin intermediul spumei, transferăm procesele dinamice de la suprafaţă în interiorul corpurilor pasagerilor, unde fiecare organ intern - plămânii, rinichii, creierul etc., sunt amplasaţi în cavităţile respective unite cu corpul prin legamente.

În context apare întrebarea: cum stingem (prin amortizare) şarja dinamică exercitată nemijlocit în timpul impactului asupra fiecărui organ intern şi vor suporta oare legamentele, inclusiv, ale creierului, sarcina declanşată de variaţia energiei de la viteza avionului Vcroazieră = 900 km/h până la Vimpact = 0 km/h. În viziunea mea, pe acest segment este necesar de efectuat simulări computerizate în baza unor modele matematice.

Dacă doriţi, stimate Dle Alexandru Bălan, sunt dispus pentru discuţii, având la îndemână unele date tehnice şi tehnologice pentru a efectua calculele inginereşti necesare pentru fiecare etapă, în particular, şi în ansamblu. Noi avem posibilităţi umane şi tehnice de simulare computerizată pe modele matematice a proceselor celor trei etape constituante ale conceptului Dumneavoastră de lichidare (diminuare) a efectelor catastrofelor aviatice. La UTM există experienţa obţinută în laboratoarele Ford (SUA) de simulare a impactului automobilelor cu pereţi rigizi etc.”

În final, doresc să-l felicit pe inginerul Alexandru Bălan, absolvent al UTM, care a stârnit discuţii de amploare la nivel mondial.”

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM