Participanții și la eveniment au fost salutați de directorul Institutului de Filologie al AȘM, dr.hab. Vasile Bahnaru, care a și moderat întreg evenimentul. În numele conducerii Academiei de Științe a Moldovei, un cuvânt de salut pentru cei prezenți a rostit dr.hab. Aurelia Hanganu, Secretar științific general al AȘM. Domnia Sa a exprimat gratitudinea pentru efortul pe care îl depun organizatorii pentru buna desfășurare a acestui eveniment de amploare, eveniment care readuce în discuție, în memorie, în viață, numele unui om, unei personalități de o importanță și de un simbolism aparte, numele lui Grigore Vieru. Dna Hanganu a exprimat certitudinea că atât timp cât Vieru există în inima noastră, în mintea noastră, în zicerea noastră, un locușor în care se aude, în care locuiește Grigore Vieru, acesta va dăinui. Or, ceea ce face prin organizarea unor atare evenimente, este partea de obol, pe care o datorăm acestei personalități, care a gândit românește și care a unit încă în cei mai tineri ani ai existenței dânsului două părți de țară, partea de dincoace și de dincolo de Prut. A dorit bun venit oaspeților și succes lucrărilor simpozionului.   

„Am o deosebită plăcere să particip la acest eveniment care ne oferă posibilitatea să promovăm pe larg creația acestei personalități, nu naționale, consider eu, dar internaționale și asta pentru ceea ce a făcut în creația poetică, Grigore Vieru depășește cu mult hotarele spațiului respectiv”, a menționat în luarea sa de cuvânt dr.hab.Victor Țvircun, coordonator al Secției Științe Umanistice și Arte a AȘM. Profesorul a accentuat și faptul că ce-a de-a VIII-a ediție a Festivalului coincide cu ciclul de evenimente științifice, consacrate aniversării a 70-a de la întemeierea primelor centre științifice și a 55-a de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei, salutând în context inițiativă Institutului de Filologie al AȘM, care a propus și instituirea unui premiu nominal Grigore Vieru, care va fi înmânat în cadrul acestor festivități.  

 

Subliniind actualitatea creației vierene, Daniel Corbu, poet și critic literar, Iași, România, a exprimat bucuria pentru faptul că Festivalul a ajuns la cea de-a VIII-a ediție, pentru că anume la Iași s-a născut ideea provocării unui Festival „Grigore Vieru”, imediat după plecarea poetului la poporul stelelor, prin satele cerești, unde, după cum s-a exprimat, omul de cultură, „o să-l ajungem și noi din urmă”. Poetul a specificat și faptul că din 2009, acest Festival a fost conceput din start ca un duplex cultural, ca un pod cultural, pentru că așa îi plăcea și lui Grigore Vieru și el însuși a provocat multe poduri culturale peste Prut, mai ales, că îi plăcea Iașul și îl considera al doilea lui oraș. „Sperăm să ajungă măcar la a XXX-a ediție și dacă nu-l putem duce noi, o să-l ducă cei care vin din urmă, pentru că sunt emoționanți cei din noua generație de copii care recită Grigore Vieru, care vorbesc despre el ca de un mare și adevărat poet de limbă română, care este un tribun, pentru că simt că el nu este numai o legendă. E foarte frumos și avem nevoie de sfinți în această perioadă și foarte debusolată în social și politic. Așa că, Grigore Vieru este una din marele stele fixe ale culturii române”, a remarcat poetul Daniel Corbu.
     

Simpozionul și-a continuat lucrările cu prezentarea comunicărilor științifice. În intervenția sa, dr.ab. Ion Cocanu s-a axat pe substratul parabolic în opera lui Grigore Vieru, iar dr. Felicia Cenușă a vorbit despre spiritul românesc pe care îl are poezia lui Vieru.

 

În comunicarea sa, dr. Nina Corcinschi s-a referit la aspectele de receptare a creației lui Vieru astăzi. În contextul noțiunii de receptare, cercetătoarea a specificat că Grigore Vieru este un poet foarte iubit, dar este și un poet contestat și asta tocmai pentru faptul că este iubit. Cei care îl iubesc, spun că îl iubesc pentru simplitatea versului, pentru faptul că a oferit un vers limpede, coerent, clar, adâncit pe esențe și în care se regăsește cititorul însetat de reperele umane pe care le esențializează Grigore Vieru. Și tot Vieru este contestat pentru aceeași simplitate care este adesea confundată cu simplismul, care este adesea confundată cu un soi de semănătorism retardat și înapoiat. „E chiar o falsitate în aceste suspiciuni de retardare și înapoiere,  pentru că Grigore Vieru este un poet foarte important, este liderul generației anilor `60 și volumul său, în special, „Aproapele” este cel care îl situează în rândul celor mai importanți poeți români contemporani”, a remarcat dna Corchinschi, explicând, totodată, în ce constă această simplitate, ce rezonanțe estetice are versul lui Vieru și ce spun criticii despre simplitate, cum este analizată din perspectivă filosofică, din perspectiva sociologiei receptării.

Întrebat de ce a fost și este iubit atât de mult Grigore Vieru, poetul Iulian Filip, doctor în filologie, a spus că unicitatea lui Grigore Vieru rezidă în potențialul comunicant fără precedent în literatura română. Această cheie i-a oferit în dialogul lui un debut cu copii, adică toată lumea pomenește că toate cele șapte cărți ale lui Vieru de la început erau destinate copiilor, iar copiii de diferite vârste au cuvinte din nucleul vocabularului, cuvinte comunicante care sunt deschise comunicării copilului. „Deci, atunci când lumea fără prea multă îngândurare și întrebare zice că Vieru era limpede, era simplu, cred că nu-și dă seama că această aparentă simplitate e determinată de aceste cuvinte, selectate după potențialul comunicant”, conchide scriitorul.
 

Au urmat și alte comunicări ale personalităților care l-au cunoscut pe Vieru-poetul și Vieru-omul, inclusiv, dr. hab. Alexandru Burlacu, oaspeți din România, dar și soția poetului.

Galerie foto

                                                                                                                            

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM