Războiul din Ucraina a zguduit din temelii sistemul securităţii europene, iar modul în care acesta a evoluat a surprins întreaga comunitate internaţională. Aceleaşi forţe ostile care au intervenit în Ucraina încearcă să tensioneze situaţia regională şi să relanseze fenomenul secesionist în Republica Moldova, exemplu servind tentativa de formare, la Odessa, a unei structuri intitulate „Rada Populară a Basarabiei”. Astfel, putem constata că, criza din Ucraina a influenţat într-o manieră radicală modul în care societatea moldovenească analizează opţiunile sale de securitate.
Pornind de la aceste premise, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, a avut loc Masa rotundă „Forme de conflict în spaţiul post-sovietic: lecţii de învăţat pentru Ucraina şi Republica Moldova”, organizată de Institutul Cercetări Juridice şi Politice al AŞM (ICJP) în colaborare cu Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din Moldova.
La eveniment au participat preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în Republica Moldova, Ivan Hnatyshyn, Elena Mârzac, Director Executiv, Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din Moldova, reprezentanţi ai mediului ştiinţific, instituţiilor de stat, societăţii civile, specialişti preocupaţi de cercetarea problematicii securităţii şi a relaţiilor internaţionale.
Lucrările întrunirii au fost deschise de directorul ICJP, dr.hab., prof. Valeriu Cuşnir. În luarea sa de cuvânt, directorul a remarcat că evoluţiile care s-au produs la sfârşit de mileniu au fost marcate de schimbări şi transformări fundamentale, pe de o parte, destrămarea lagărului socialist, dezmembrarea URSS şi a blocului militaro-politic sovietic şi dispariţia bipolarismului, pe de altă parte, apariţia unor noi state, prin desprinderea lor din statele federale, fie pe cale armată şi secesiune (R.S.F. Iugoslavia), fie pe cale paşnică (R.S.Cehoslovacia) şi reintegrarea statului german. În virtutea evenimentelor care au precedat şi însoţit dezmembrarea Uniunii Sovietice, concomitent cu acţiunile de consolidare a independenţei şi suveranităţii fostelor state membre, în spaţiul post-sovietic au avut loc mai multe conflicte armate, inclusiv în raioanele răsăritene ale Republicii Moldova, în Georgia, în Karabahul de Munte, Tadjikistan, Kârgâzstan. Pe teritoriul Republicii Moldova, în raioanele de est, prin secesiune susţinută de forţele armate ale Federaţiei Ruse, a fost creat un regim separatist, existent în formula republica moldovenească nistreană. Metodele şi mijloacele utilizate pentru declanşarea şi desfăşurarea conflictului armat în acea perioadă includeau: acoperirea informaţională a scopului şi obiectivelor urmărite de factorul extern, propaganda ofensivă, dezinformarea opiniei publice pe plan naţional şi internaţional, presiune politico-diplomatică, blocaje economice şi financiare, dar şi forţa şi acţiuni armate. Actualmente, aceste metode şi mijloace de operare a conflictului sunt definite cu război hibrid. De fapt, nimic nou, după cum susţin majoritatea experţilor în materie, în strategia şi tehnologia de război, dar foarte actual. Anume acesste subiecte şi probleme vor fi în atenţia participanţilor la manifestarea noastră de astăzi.
În cuvântul său de salut către participanţi, preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca a subliniat importanţa organizării unui atare eveniment, exprimând mulţumiri organizatorilor pentru implicare şi în primul rând, conducerii Institutului de Cercetări Juridice şi politice al AŞM, care are pe agenda de lucru şi teme de actualitate, precum este acesta. Un accent deosebit a fost pus în luarea sa de cuvânt pe dezvoltare, academicianul fiind de părerea că „toate conflictele apar din cauza că dezvoltarea este foarte slabă, deci, toţi indicatorii de dezvoltare economică în ţările CSI sunt cu mult mai scăzuţi, decât ţările europene. Nedezvoltarea duce la sărăcie, susţine preşedintele AŞM, iar ignorarea ştiinţei, cercetătorului, inovaţiilor, celor care aduc noul în societate, din păcate nu este apreciat.
În cadrul evenimentului au fost discutate mai multe aspecte importante ale naturii conflictelor din spaţiul post-sovietic, în special, caracteristicile hibride ale conflictului din Ucraina precum şi aspectele comune şi criteriile de delimitare ale conflictului armat de la Nistru din 1992 şi a celui din sud-estul Ucrainei. Participanţii au abordat impactul crizei din Ucraina şi anexarea Crimei asupra securităţii Republicii Moldova şi au încercat să elucideze modul optimal de răspuns al Republicii Moldova faţă de potenţiala agresiune externă indirectă de tipul celei cu care se confruntă Ucraina. În acelaşi sens, s-a încercat elucidarea principiilor, noţiunilor şi semnificaţiei dreptului internaţional în contextul războaielor contemporane.
În cadrul dezbaterilor Mikhailo Samus, director adjunct al Centrului de Studii ale Armatei, Conversiunii şi Dezarmării din Ucraina a prezentat rezultatele cercetării instituţiei pe care o reprezintă cu privire la natura conflictului din sud-estul Ucrainei şi a venit cu unele viziuni privind posibile evoluţii ale acestui război. În discursul său expertul ucrainean a evidenţiat că sarcina principală a Rusiei în războiul împotriva Ucrainei - distrugerea statului ucrainean - nu a reuşit, însă războiul ruso-ucrainean îşi păstrează un potenţial de agravare ridicat. Astfel, expertul consideră că doar consolidarea societăţii ucrainene şi promovarea unor lideri incoruptibili în toate eşaloanele puterii va putea contribui la identificarea unei strategii eficiente în reintegrarea Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional.
În acelaşi sens, dr.hab., prof. Victor Juc, vicedirector al ICJP a menţionat că după evenimentele din Ucraina s-au cristalizat anumite transformări în relaţiile internaţionale şi în structura de securitate internaţională care pot fi sumarizate la următoarele aspecte: alternanţa perioadelor de cooperare şi de conflict în relaţiile internaţionale, dar şi producerea transformărilor în structura de securitate internaţională şi cea sub-regională care afectează toate statele, inclusiv Republica Moldova.
Oazu Nantoi, director de Programe al Institutului de Politici Publice a vorbit despre cauzele vulnerabilităţii statului în faţa componentelor războiului hibrid. În acest sens, expertul a reflectat asupra esenţei diferendului transnistrean şi a evidenţiat unele analogii comune cu cel din Ucraina, analogii care pot fi rezumate la divizarea societăţii pe diverse criterii, lipsa unei viziuni strategice de dezvoltate a statului pe termen lung şi instaurarea la putere a unor elite politice corupte şi incapabile să reacţioneze prompt la provocările contemporane.
În prezentarea sa Anton Mikhnenko, director adjunct pe relaţii internaţionale al Centrului de Studii al Armatei, Conversiunii şi Dezarmării din Ucraina a analizat instrumentele realizării războiului hibrid „Rusia împotriva Ucrainei’. Astfel, cercetătorul a evidenţiat că în condiţiile actuale dispar distincţiile între starea de război şi cea de pace. Războiul nu mai este declarat oficial, dar când este declanşat, acesta urmează o cale care nu este una clasică, utilizându-se o serie de instrumente netradiţionale. În luare sa de cuvânt, expertul din ţara vecină a evidenţiat unele caracteristici ale războiului hibrid împotriva Ucrainei, cum ar fi factorul de incertitudine, exploatarea potenţialului conflictogen intern, mascarea componentei militare la debutul conflictului, crearea iluziei pentru părţile terţe, potrivit cărora agresorul nu este implicat în „conflictul intern”.
Dr. Vitalie Gamurari, expert în dreptul internaţional, ULIM, a abordat subiectul neadmiterea îngheţării conflictelor armate hibride ca o cerinţă pentru dezvoltarea democratică a statelor, care se confruntă cu astfel de pericole.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM
|
