Aceasta este opinia oamenilor de știinţă, întruniţi săptămâna aceasta, în cadrul Adunării Generale a Academiei de Știinţe a Moldovei. Agenda ședinţei a propus pentru discuţii un singur subiect, care preocupă actualmente întreaga comunitate știinţifică din ţară și anume reformarea sustenabilă a sistemului naţional de cercetare şi prezentarea Conceptului de reformare a sferei ştiinţei şi inovării. 

Înainte de a trece la realizarea agendei, președintele AŞM, acad. Gheorghe Duca a adresat tuturor un mesaj de felicitare cu ocazia Zilei Internaţionale a Știinţei pentru Pace și Dezvoltare și Zilei Naţionale a Știinţei, în  numele conducerii Academiei, comunităţii știinţifice, dar și celor care recunosc în știinţă un factor de dezvoltare.

Cu ocazia Zilei Naţionale a Știinţei pentru Pace și Dezvoltare și Zilei Naţionale a Știinţei, parlamentarul Valentina Stratan a transmis un mesaj de felicitare din partea Președintelui Parlamentului, Andrian Candu. În mesajul său, Președintele Legislativului a exprimat respectul pentru activitatea știinţifică consacrată pe care o depun zi de zi oamenii de știinţă în folosul societăţii, în beneficiul fiecărui cetăţean și care contribuie la dezvoltarea durabilă a ţării, dar și sprijinul legislativului în reformarea durabilă a cercetării. „Un rezultat sau o performanta obţinută în cercetare poate asigura creșterea socio-economică a Republicii Moldova. În acest sens aveţi susţinerea Parlamentului în promovarea cunoașterii și excelenţei știinţifice… Mizăm pe  efortul savanţilor și optăm pentru îmbunătăţirea sistemului naţional de cercetare, precum și a performanţei acestuia, prin reforme, iniţiate de și pentru oamenii de știinţă, dar și pentru întreaga societate”, se arată în mesaj.

În cuvântul său introductiv,  președintele Duca a remarcat că în ultimii ani, se discută intens despre viitorul știinţei naţionale, există mai multe opinii și iniţiative la acest subiect. Academia de Știinţe, în acest sens, a pledat și pledează pentru dialog, unitate și consolidare. Toate discuţiile în jurul reformei știinţei trebuie să producă un rezultat palpabil pentru cercetători, așa cum a fost în 2004, când s-a adoptat Codul cu privire la știinţă și inovare și autorităţile au acceptat și sprijinit modelul consensual de administrare a știinţei de către cercetători.

Referindu-se la reforma din 2004, academicianul a punctat că prin implementarea acesteia s-a reușit crearea un sistem de cercetare condus de însiși cercetători în baza performanţei știinţifice, s-a asigurat condiţiile pentru valorificarea experienţei academicienilor, savanţilor afirmaţi, precum și a elanului creator al tinerilor; a crescut considerabil vizibilitatea cercetătorilor la nivel internaţional, comunitatea știinţifică a fost acceptată în cele mai mari programe europene pentru cercetare  (PC7 și Orizont 2020), iar Academia de Știinţe a devenit un promotor al valorilor naţionale și for știinţific al elitei intelectuale a ţării.

Acad. Gheorghe Duca a subliniat faptul că oamenii de știinţă, fiind impulsionaţi de interacţiunea  cu Spaţiul European de Cercetare, a continuat parcursul reformator iniţiat în 2004, antrenând în acest proces întreaga comunitatea știinţifică naţională și internaţională. Astfel, în rezultatul mai multor evaluări, inclusiv a unui exerciţiu de foresigt naţional, a fost elaborată Strategia de cercetare-dezvoltare a ţării, precum și a fost elaborat proiectul de modificare a Codului cu privire la știinţă și inovare, care a fost avizat la ministerele de resort și a trecut prin trei executive, însă nu a fost susţinut. Având în vedere obiecţiile și propunerile,  Academia de Știinţe a Moldovei a elaborat un nou proiect, care este reflectat în Concepţia de reformare a știinţei și inovării. Documentul urmărește un rezultat palpabil pentru domeniu și este axat pe următoarele priorităţi: performanţa în cercetare; atragerea tinerilor talentaţi în cercetare; și realizarea unui trend pozitiv în finanţarea știinţei, până la 1% din PIB până în 2020.

Conceptul reformei știinţei a fost prezentat de prim-vicepreședintele AŞM, acad. Ion Tighineanu. Prim-vicepreședintele a menţionat că pe parcursul anilor de independenţă, știinţa Moldovei și-a croit drum spre performanţă, trecând prin serioase încercări și dificultăţi. Cu toate acestea, începând cu 2004, s-a reușit multe lucruri bune. Actualmente, situaţia deloc simplă creată în ultimii ani în domeniul cercetării, finanţarea tot mai austeră de la an la an a generat discuţii aprinse cu referire la necesitatea reformării managementului în sfera știinţei și inovării. În acest sens, a subliniat prim-vicepreședintele AŞM, Academia de Știinţe a Moldovei a elaborat Concepţia reformării sferei știinţei și inovării care are drept scop reformarea sistemului actual de administrare a sferei știinţei și inovării prin ajustarea regimului juridic al acestuia la rigorile Spaţiului European de Cercetare.

Academicianul Tighineanu a sublinat că principalele elemente ale Concepţiei sunt: constituirea Agenţiei Naţionale pentru Cercetare și Inovare (ANCI), care va reprezenta autoritatea administrativă centrală, responsabilă de elaborarea și realizarea politicilor în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării, de distribuirea alocaţiilor bugetare pentru proiectele de cercetare-dezvoltare și inovare pe bază de concurs; crearea Consiliului Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare (CNCD) în calitate de organ consultativ al Prim-ministrului, care va examina în consens și recomanda Guvernului proiectele de politici în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării propuse de ANCI, va propune Guvernului volumul mijloacelor financiare bugetare necesare pentru realizarea lor, va asigură comunicarea și cooperarea dintre principalii factori implicaţi în elaborarea și implementarea politicilor în domeniu la nivel guvernamental, al antreprenoriatului și al comunităţii știinţifice; revizuirea mecanismului de finanţare a știinţei prin introducere a trei modalităţi de finanţare a cercetării (finanţare instituţională, în bază de concurs și cofinanţare); reconstituirea și dezvoltarea structurilor de administrare și autoadministrare ale Academiei de Știinţe a Moldovei, care va transforma  AȘM într-o instituţie publică autonomă, de interes naţional în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării, persoană juridică de drept public, care funcţionează pe principiile autoadministrării. În componenţa  AŞM se vor regăsi organizaţiile din subordinea Academiei, organul reprezentativ fiind Adunarea Generală și organul executiv – Prezidiul AŞM; reorganizarea Consiliului Naţional pentru Acreditare și Atestare (CNAA) prin comasarea acestuia cu Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional (ANACIP); și asigurarea cadrului normativ care ar stimula încadrarea tinerilor în funcţii știinţifice (textul integral al Concepţiei).

Pe marginea Concepţiei propuse s-au expus mai mulţi oameni de știinţă, prezenţi la întrunire. În continuare vom prezenta secvenţe din luările de cuvânt ale savanţilor care nu doar că s-au pronunţat în susţinerea noii Concepţii, dar au propus și anumite ajustări ale acesteia.

Academicianul Grigore Belostecinic, rector ASEM, președintele Consiliului Rectorilor:
Reforma este o schimbare dar nu este o schimbare oricare. Reforma este o schimbare care vrea să ducă spre bine... Există instituţii de cercetare în universităţi, în toată lumea dar ele au apărut în jurul unui cercetător, transformându-se într-un laborator, crescând până la grad de institut. Practica altor state demonstrează că unele institute transmise în mod formal de la Academie către universităţi fără a fi legate de interesul acestora, au falimentat în următorii 2-3 ani. Nu aş vrea să ajungem la aceeaşi situaţie, să putem accepta transmiterea formală fără a face unele evaluări care ţine de consecinţe. Stimaţi colegi, chiar dacă nu expun poziţia Consiliului Rectorilor, Vă îndemn să discutăm aceste elemente de reformă. Sunt absolut convins că trebuie să susţinem aceste idei, propuneri pe care le-a prezentat astăzi preşedintele Gheorghe Duca şi prim-vicepreşedintele Ion Tighineanu şi că Academia de Ştiinţe trebuie să fie salvată şi nu doar ca un simbol al unui stat, dar ca o Academie absolut necesară pentru dezvoltarea noastră socială şi economică.  

M.c. Vladimir Hotineanu, preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media:   
Conducerea Academiei este îngrijorată de ceea ce se întâmplă în această perioadă. În acelaşi timp, au apărut mulţi politicieni care sunt de părerea că, Academia ar fi o instituţie care doar utilizează nişte bani, care, şi aşa sunt puţini, lucru incorect, de fapt. Politicienii nu-şi dau seama că Academia de Ştiinţe nu este doar un simbol al statului. Academia este instituţia care asigură progresul şi dezvoltarea, mai mult ca atât, asigură imaginea în contextul comunităţii mondiale. Dacă nu avem savanţi, dacă nu avem cercetători, oameni de cultură, scriitori, compozitori, atunci cine ne va cunoaşte ca naţiune şi cine ne va recunoaşte ca un stat? Iată cum ar trebuie să plasăm accentele acum din punct de vedere politic. Cercetătorul ca şi scriitorul, şi compozitorul gândeşte bine, el se plasează în memoria trecută, prezentă şi viitoare. Iată care este rolul nostru. Ce trebuie să facem noi acum? A venit timpul să discutăm sincer cum reformăm Codul ştiinţei şi inovării. Părerea mea este că astăzi nu trebuie să fim frustraţi şi să ne concentrăm, îndeosebi, asupra realităţilor. De aceea, trebuie să ne unim eforturile, să vedem ce avem de făcut pe domeniile noastre de cercetare, să venim cu propuneri concrete.

Academicianul Teodor Furdui, preşedintele Sfatului Academicienilor, prim-vicepreşedinte de onoare al AŞM: 
Mulţi stimaţi colegi, astăzi, Academia de Ştiinţe se află într-o situaţie incertă ca niciodată. Este greu de înţeles faptul, că imediat ce vine cineva la conducerea ţării, care, în mod firesc ar trebuie se preocupe de soluţionarea problemelor stringente, când o bună parte a cetăţenilor nu au surse minime de existenţă pentru a  supravieţui, ea a găsit de cuviinţă să se răfuiască cu ştiinţa. Cum să desfiinţezi ştiinţa, neavând conturată măcar o idee adecvată despre ceea ce înseamnă ştiinţă, ce reprezintă Academie de Ştiinţe?... În timp ce ştiinţa în ţară ar trebui pusă în capul mesei, unii caută posibilităţi de a distruge Academia, fără a lăsa savanţii singuri să determine soarta ştiinţei şi tot ei să o administreze… Un popor nu are viitor fără ştiinţă şi supravieţuirea unui stat, mai ales al nostru, depinde de gradul de dezvoltare al ştiinţei, lucru demonstrat nu o dată de preşedintele Duca în luările sale de cuvânt, ieşirile în presă etc. Noi suntem vinovaţi că cei care sunt la conducere au o atitudine negativă faţă de oamenii de ştiinţă. Trebuia să fim mai insistenţi, se ne impunem mai hotărât fără să ne fie frică că nu ne vor rezolva problemele, să ne apărăm statutul de om de ştiinţă şi cel al Academiei. De ce credeţi că se vrea distrugerea Academiei, a ştiinţei astăzi? Este evident că Academia, institutele de cercetare, fiind deţinătoare de infrastructura, pot fi aduse cu uşurinţă la situaţii de faliment, iar, ulterior, toate bunurile pot fi procurate la un preţ simbolic. De aceea, stimaţi colegi, trebuie sa insistăm ca în timpul cel mai apropiat posibil, primele persoane în stat să aibă o întâlnire cu oamenii de ştiinţă şi după aceasta să vorbim de restructurare.

Academician Sveatoslav Moscalenco:                                       
Trebuie să punem la baza tuturor schimbărilor, interesele ştiinţei fundamentale şi a şcolii superioare care ne dă posibilitatea să dezvoltăm ştiinţa fundamentală. Consider că orice proiect care nu ia în consideraţie aceste obiecţii, el nu este progresiv, nu corespunde cerinţelor ţării, are alte interese pur administrative sau de carierism. Ştiinţa fundamentală nu se face de unul singur, aici influenţează şcoli ştiinţifice din lume şi trebuie să te ridici la nivelul lor, să fii capabil să colaborezi. Vreau să vă spun că fără interesul ştiinţei fundamentale oamenii nu pot veni în ştiinţă. Suntem interesaţi să avem colaborări, însă şi şcoala superioară, şi Academia trebuie să aibă un singur scop suprem - cunoştinţe maximale, fundamentale, de cel mai înalt nivel. Fără acestea nimic nu poate fi obţinut şi promovat cu folos pentru ţară.                                                   

Dr. hab. Mihail Rapcea, Institutul de Horticultură:                
Eu vreau să mă refer la ştiinţele ramurale, noi suntem cei care am suferit cel mai mult în urma reformelor care sau făcut anterior până în 2004.  Noi atunci activam în cadrul Ministerului Agriculturii care era fondator. Cu părere de rău, vreau să vă spun sincer, că cât am activat în cadrul acestuia, nu s-a simţit că facem ştiinţă, adică ştiinţă în sensul clasic, conform cerinţelor pentru agricultură. Odată cu adoptarea Codului ştiinţei şi inovării, lucrurile s-au pornit spre bine. După reforma din 2009, am înaintat Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului nu o dată  propuneri concrete ce trebuie de întreprins în cadrul instituţiilor ramurale. Până astăzi nu avem nici un  răspuns. Iată atitudinea conducerii faţă de instituţiile ramurale. Institutul nostru este unul cu renume, recunoscut în toată lumea, a împlinit 105 ani. Astăzi se pune întrebarea de crea în baza institutului de horticultură un centru de excelenţă. Cel care a lansat această iniţiativă are idee ce înseamnă centru de excelenţă? Excelenţa se câştigă, se dobândeşte prin munca, se demonstrează. dar nu aşa că a vrut sau crede cineva. De aceea, eu vă rog domnule preşedinte Duca, cei care vor reforme din Parlament, Guvern de unde ar fi sa vină aici să discutăm împreună.  Am ceva timp de când activez în ştiinţă şi în producere şi nu trebuie să mă înveţe pe mine cineva cum trebuie de făcut reforme în cadrul Institutului de horticultură”.

Academicianul Vasile Micu:
Reforma este o necesitate, se schimbă viaţa, se schimbă economia, dinamica, toate acestea impun reforma ca o necesitate. Reforma trebuie să fie făcută în interesul cercetătorilor şi direcţia care ar fi cea mai eficientă este ca cercetătorul să devină deţinătorul dreptul asupra creaţiei.

Academicianul Boris Gaina, academician-coordonator al Secţiei ştiinţe agricole a AŞM:
Oare nu este clar expus acest concept? Domnule Preşedinte, eu cred că este foarte important sa păstrăm parteneriatul savanţilor din cadrul Academiilor de Ştiinţă cu cele ramurale, fie medicina, fie agricultură sau altele…Spuneţi-mi, vă rog, cine o să câştige în rezultatul acestei destrămări? Nimeni. Este foarte important ca pregătirea cadrelor sa fie şi în continuare sub egida Academiilor de Ştiinţă, este foarte important să cerem de la ministerele noastre de resort ca ei să formuleze ce problemele ce stau în faţa agriculturii ţării noastre, tematica de cercetare pe care o solicită şi pe care să o finanţeze.  Baza materialului nu trebuie să o dăm din mâinile noastre în perioada de transfer al instituţiilor de sub tutela Academiei de Ştiinţe la fondatori. Eu chem toţi colegii noştri să susţinem acest proiect. Să ieşim în teritoriu, împreună cu conducerea Academiei de Ştiinţe, la ministerele de resort. Acolo unde vom întâlni rezistenţă, să încercăm cât nu e târziu să venim cu argumente, să ne impunem şi să-i convingem.

Dr. hab. Stratan Alexandru, directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice:
Tineretul trebuie să fie o prioritate, vreau să vă spun însă că există riscul că anume de azi înainte să atragem tot mai puţini şi mai puţini tineri, eu deja în calitate de conducător de comunităţii mă confrunt cu această problemă…Am văzut într-un proiect că dispare Universitatea Agrara. Să-mi spună cineva, noi ce ne-am industrializat în 20 de ani, noi avem o industrie cu 50 la sută, noi avem o agricultură şi o ţară primitivă agrară şi cu o ofertă mică…Trebuie să calculam foarte bine când facem anumite reforme, am impresia că vor fi trecute numai clădirile. Stimate domnule Preşedinte, mult stimaţi colegi, aveţi toata susţinerea din partea tinerii comunităţi pentru reformele pentru care le iniţiaţi.

Academicianul Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional de Acreditare şi Atestare:
Sigur că ceea ce a propus Conducerea Academiei este o viziune şi într-adevăr în discuţiile Guvernului cum ar trebui să promovăm proiectul respectiv. Domnul preşedinte Duca a punctat priorităţile care trebuie să le rezolve această reformă. Eu aş mai adăuga încă o prioritate care ar fi numărul unu. În ce măsură oamenii de ştiinţă sunt solicitaţi în toate procesele care au loc în ţara noastră, mai ales în perioada respectivă, care este foarte grea. Şi pentru că această prioritate ţine de Codul ştiinţei şi inovării, cum stabilim aceste pârghii, ca omul de ştiinţă, ştiinţa fundamentală să fie scoasă în evidenţă?     

M.c. Anatol Sidorenco, directorul Institutului de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D.Ghiţu”:
Proiectul reformei, prezentat astăzi de conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei este logic, expus cu claritate. Clar este şi ce trebuie de făcut. Eu aş vrea mai curând să explic ce nu trebuie de făcut, ce nu se poate de făcut. Nu trebuie de desfiinţat Academia aşa cum au făcut-o alte ţări şi acum le formează la loc. Consider că totul este corect în această concepţie şi vă îndemn să susţinem acest document propus.

Dr. Igor Cojocaru, directorul Institutului Dezvoltării Societăţii Informaţionale:
Totuşi, este o sărbătoare pentru întreaga comunitate. Vin cu o mulţumire din partea copiilor mei care sunt consumatori de ştiinţă. Reforma trebuie, cea mai bună constantă în viaţa este transformarea şi schimbarea. Noi trebuie şi să ne schimbăm, dar şi să analizăm la rece simpla optimizare a unor institute, care nu va duce la bine.

Dr. Lilia Pogolşa, directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei:        
Provocarea pe care aţi făcut-o este extraordinară pentru că aţi trecut în revistă toate succesele…Vreau să vin cu o propunere pentru că, consider că este foarte important în documentele ulterioare, ca Academia de Ştiinţe să înainteze un program naţional de susţinere a tinerilor cercetători, care să cuprindă în sine nu doar sprijinirea acestora, dar recrutarea printre absolvenţi a tinerilor cercetători, formarea lor iniţială, sprijinul şi dezvoltarea în continuare a lor pentru că peste câţiva ani noi vom pleca la odihna bine meritată şi nu se ştie cine va veni în locul nostru. În numele colegilor mei de la Institutul de Ştiinţe şi Educaţie noi susţinem reforma, deoarece Ministerul consideră că ştiinţa are nevoie numai de finanţare, dar nu s-a gândit la faptul că ştiinţa mai are nevoie de monitorizare, de evaluare, de sprijin şi susţinerea profesioniştilor. Vreau să vă spun că conducerea e astăzi, nu ştie dacă rămâne, iar cea de mâine, nu ştie dacă va fi, iar Academia este.   

Dr. hab. Valerian Dorogan, prorector UTM: 
Poziţia mea este ca noi în continuare să mergem împreună, nu putem să discutăm despre reformă fără Academie.

În urma dezbaterilor, Adunarea Generală a AȘM a aprobat, cu vot unanim, Concepţia reformei sferei știinţei și inovării, prezentată de prim-vicepreședintele AȘM, acad. Ion Tighineanu și Declaraţia cu privire la viitorul sustenabil al știinţei naţionale, prezentată de vicepreședintele AȘM, acad. Stanislav Groppa.

Galerie foto