Starea fitosanitară excepţională a culturilor agricole

2011-06-29

Este bine cunoscut faptul ca dezvoltarea organismelor dăunătoare în mare măsură depinde de condiţiile climatice. În natură se stabilesc echilibre dinamice între diferite tipuri de organisme dăunătoare, fixându-se niveluri de răspândire diferite în funcţie de temperatura şi umiditatea mediului înconjurător. În legătură cu căderea abundentă a precipitaţiilor şi de lungă durată pe parcursul săptămânii trecute şi actuale, starea fitosanitară a culturilor agricole poate deveni excepţională şi căpăta o amploare gravă. Depăşirea volumului lunar de precipitaţii au creat deja condiţii favorabile pentru dezvoltarea agenţilor patogeni ai bolilor la principalele culturi agricole.

Pornind de la legităţile dezvoltării epifitotice a agenţilor patogeni şi luând în considerare fundalul creat pe parcursul ultimilor săptămâni, se prognozează ieşirea de sub control a patogenilor grupelor principale de culturi agricole. În aceste condiţii şi luând în considerare pronosticurile sinopticienilor moldoveni, specialiştii din domeniul protecţiei plantelor şi fermierii sunt obligaţi, în regim de urgenţă, să evalueze starea fitosanitară a tuturor culturilor agricole şi să întreprindă măsuri de reducere a impactului organismelor dăunătoare.

Examinarea stării fitosanitare a principalelor grupe de culturi agricole indică la prezenţa manifestării şi probabilitatea sporită de apariţie şi dezvoltare a agenţilor patogeni ai bolilor, dintre care evidenţiem:
la pomii fructiferi: rapănul mărului şi părului, focul bacterian al rozaceelor, monilioza sâmburoaselor şi sămânţoaselor, găurirea frunzelor la culturile sâmburoase, precum şi dezvoltarea invazivă a insectelor dăunătoare;
la viţa de vie: mana, antracnoza, putregaiul cenuşiu, făinarea, precum şi dezvoltarea cancerului bacterian în plantaţiile tinere afectate de grindină;
la culturile legumicole solanacee şi cartof: mana, alternarioza, septorioza, antracnoza şi fuzarioza. O deosebită atenţie merită prevenirea infectării secundare a lăstarilor tineri în creştere (tomate, bostănoase);
la culturile bostănoase: perenosporoza, antracnoza şi făinarea;
la culturile cerealiere: pe lângă problemele legate de polignirea culturilor în condiţiile surplusului de umiditate şi vânturile puternice, o deosebită atenţie merită dezvoltarea fuzariozei spicului şi reieşind din gradul de atac a boabelor a fi întreprinse măsuri de precauţie la recoltare, uscare şi utilizare;
la culturile leguminoase pentru boabe: antracnoza, septorioza, rugina şi bacterioza;
la sfecla pentru zahăr: cercosporoza, perenosporoza, rugina şi fomoza;
la tutun: mana şi focul bacterian a tutunului;
la floarea soarelui: mana, putregaiul alb, putregaiul cenuşiu şi fomopsisul.

Atât pe perioada continuării precipitaţiilor, cât şi odată cu încetarea lor şi sporirea temperaturilor, se prognozează activizarea şi creşterea excesivă a densităţii populaţiilor de insecte dăunătoare sugătoare la majoritatea culturilor, a buhelor la culturile legumicole şi de câmp, precum şi a tortricidelor la culturile pomicole. Pe fundalul condiţiilor create se aşteaptă o dezvoltare abundentă a tuturor buruienilor, care, pe lângă impactul puternic direct asupra stării culturilor agricole, mai servesc şi în calitate de rezervatori ai multor agenţi patogeni şi insecte dăunătoare, ceea ce necesită aplicarea măsurilor de combatere a lor.

În aceste condiţii, luând în considerare prognozele complicate în dezvoltarea stării fitosanitare, este evident că la schimbarea condiţiilor climatice sau la apariţia primelor posibilităţi de efectuare a operaţiilor tehnologice devin absolut necesare efectuarea tratamentelor chimice contra bolilor şi dăunătorilor cu produsele de uz fitosanitar. În acest sens devin raţionale următoarele:
- efectuarea tratamentelor cu aplicarea mijloacelor mecanizate, inclusiv a aviaţiei civile, cu mijloacele chimice destinate pentru combaterea organismelor dăunătoare în scopul protecţiei cantităţii şi calităţii recoltelor agricole;
- aplicarea sistemelor de protecţie integrată a plantelor, inclusiv şi a pesticidelor sistemice sau a amestecului acestora cu cele de contact, asigurând respectarea strictă a termenelor de aşteptare.

Pe terenurile, unde precipitaţiile au fost însoţite de grindină, va spori probabilitatea atacului plantelor cu patogenii de infectare prin răni şi va necesita crearea condiţiilor prielnice de restabilire a culturilor afectate mecanic.

Pentru asigurarea eficienţei maxime a tratamentelor de protecţie este absolut necesar a respecta recomandările şi regulamentele oficiale conform Registrului de Stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor.

Leonid Voloşciuc,
director al Institutului de Protecţie a Plantelor
şi Agricultură Ecologică al AŞM,
doctor habilitat în biologie