Starea actuală a pădurilor în Republica Moldova este aproape catastrofală. Aceasta este nu altceva decât rezultatul atitudinii pe care noi, oamenii, o afişăm zi de zi faţă de pădurile noastre, degradarea fiind şi o consecinţă a celor care gestionează actualmente fondul forestier. Mai mult, modul în care se prezintă pădurea în acest moment reprezintă şi rezultatul unui traseu pe care aceasta l-a parcurs, problemele acumulându-se pe parcursul anilor. Un adevăr incontestabil care a condus la deteriorarea masivelor silvice reprezintă şi impacte naturale şi cele antropice.
Impacte naturale. În anii 1948-1953 din cauza secetei s-a declanşat procesul de uscare a ulmului, care a cuprins aproape toate pădurile. În rezultat, au avut de suferit toate speciile de ulm. Acest proces a cuprins nu numai pădurile din Moldova, dar şi cele din ţările învecinate.
În anii 1972-1980 s-a declanşat procesul de uscare a stejarului pedunculat şi a gorunului. Mai mult au avut de suferit pădurile din nordul Moldovei. S-a stabilit că procesul de uscare a cuprins arboretele degradate, de provenienţă din lăstari.
Gerurile timpurii din noiembrie 1993 şi seceta din 1994 au afectat grav pădurile de salcâm. Cele mai multe suprafeţe cu salcâm s-au uscat în întreprinderile silvice din sudul Moldovei. Procesul de uscare a salcâmului a cuprins 12 mii ha de păduri de salcâm.
Poleiul din noiembrie 2000 a afectat 51 mii ha de păduri, în special, din nord-estul Moldovei. Au fost afectate pădurile din întreprinderile silvice Soroca, Şoldăneşti, Orhei, Camenca, Râbniţa. Mai mult au fost afectate pădurile de la altitudini de 250-400 m. În întreprinderea silvică Şoldăneşti au fost afectate aproape 90% de păduri. Prejudiciul cauzat fondului forestier de la calamitatea din noiembrie 2000 a fost estimat cu circa 135,5 mln.lei.
Seceta din anul 2007 a afectat 2568 ha de păduri. Cele mai mari suprafeţe de păduri au fost afectate în întreprinderile silvice Silva-Sud, Iargara şi Manta-V. Mai mult au fost afectate arboretele de salcâm. În proporţii mari s-a uscat mesteacănul. Au fost afectate aproape toate suprafeţele de răşinoase.
Pe parcursul ultimilor 60 ani au a fost afectate de diferiţi factori antropici aproape toate pădurile noastre.
Impacte antropice. Până la apariţia omului pe teritoriul actual al Republicii Moldova, pădurile acopereau circa 25% din teritoriu. Pe parcursul anilor, Omul a defrişat circa 15% din aceste păduri. Pădurile au fost defrişate cu scop de utilizare a lemnului, pentru extinderea suprafeţelor agricole, amplasarea unor localităţi etc. Procesul de defrişare a pădurilor a provocat anumite modificări în landşafturi, lărgindu-se suprafeţele cu alunecări de teren, suprafeţele cu pământuri erodate etc.
Compoziţia şi structura comunităţilor forestiere s-a schimbat ca rezultat al folosirii unor tehnologii neadecvate în gestionarea fondului forestier. În anii ’60-’80, la crearea noilor suprafeţe de păduri pe anumite parchete se defrişau arborete natural-fundamentale, se evacua stratul fertil de sol (0-20 cm), se ara pământul şi se plantau puieţii în staţiuni substanţial modificate.
La crearea suprafeţelor de păduri se plantau specii de arbori şi arbuşti alohtoni, iproprii pădurile noastre. Cele mai mari suprafeţe au fost plantate cu salcâm. S-au folosit multe specii caracteristice pentru pădurile din ţările de nord (mesteacăn, pin, molid, arborele de plută etc.). Multe suprafeţe de păduri, create din specii de arbori, aduse din regiunile de nord în vara anilor secetoşi (2007-2009) s-au uscat.
Tot în această perioadă s-au uscat şi arborii de stejar pedunculat plantat în condiţiile staţiunilor necorespunzătoare. Atare suprafeţe au fost înregistrate în Ocoalele silvice Scoreni, Nisporeni ş.a.
Principalele greşeli care se admit în crearea pădurilor sunt:
1. Se plantează pădure acolo unde aceasta are posibilităţi de regenerare naturală (prin seminţe).
2. Se creează pădure din puiet care nu corespunde conţilor staţionale.
Actualmente, Fondul forestier al Republicii Moldova se află în continuă degradare. Această tendinţă este confirmată de raportul arboretelor din rezervaţiile ştiinţifice (tabelul 1).
Tabelul 1. Arboretele din rezervaţiile ştiinţifice (%).
Rezervaţia
|
Tipul de arboret
|
Natural fundamentale
|
Derivate
|
Artficiale
|
Total
|
Codrii
|
33,5
|
59,2
|
7,3
|
100
|
Plaiul Fagului
|
27,5
|
59,0
|
13,5
|
100
|
Pădurea Domnească
|
27,0
|
15,2
|
57,8
|
100
|
Aşadar, pe parcursul istoriei în rezultatul gestionării nechibzuite în rezervaţia ştiinţifică
Codrii au apărut 2904,0 ha (59,2%) arborete derivate şi au fost plantate arborete 191,9 ha (7,3%).
Suprafaţa arboretelor natural fundamentale este doar 1676,3 ha, ceea ce constituie 33,5% din suprafaţa arboretelor din Rezervaţia Codrii. Aceeaşi situaţie persistă şi în rezervaţia Plaiul Fagului. O situaţie şi mai critică este în rezervaţia Pădurea Domnească, unde arboretele artificiale constituie 57,8%. Arboretele derivate sunt cu o compoziţie şi structură modificată ca rezultat al intervenţiei nechibzuite a omului, dar care îşi păstrează unele elemente de bază ale arboretului natural fundamental. Odată cu degradarea arboretelor are loc erodarea genofondului. De aceea, se constată că una din sarcinele de bază ale silvicultorilor din Republica Moldova este de a stopa tendinţa de degradare a arboretelor.
Specialiştii susţin că această tendinţă ar putea fi stopată doar prin folosirea unor tehnologii avansate de gestionare. Bazele ştiinţifice de gestionare a pădurilor de fag (Fagus sylvatica) au fost elaborate de savanţii de la Grădina Botanică şi Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Pe parcursul ultimilor 11 ani, această tehnologie se implementează cu succes în Rezervaţia ştiinţifică Plaiul Fagului. Bazele ştiinţifice de gestionare a pădurilor de gorun (Quercus petraea) au fost elaborate de savanţii de la Grădina Botanică şi Staţiunea Silvică din Bender. Această tehnologie se implementează cu cucces în Ocoalele silvice Străşeni, Scoreni, Cineşeuţi ş.a. Este elaborată tehnologia gestionării pădurilor de plop alb (Populus alba) din luncile Nistrului, Prutului şi a unor suprafeţe mici din cursul superior al râurilor mici. Este problematică elaborarea tehnologiilor de gestionare a pădurilor de stejar pedunculat şi a pădurilor de stejar pufos.
Este de datoria Agenţiei „Moldsilva” de a implementa tehnologiile avansate peste tot unde este posibil.
În concluzie, pentru a ameliora starea pădurilor noastre este necesar de elaborat o nouă strategie de gestionare a Fondului Forestier.
Centrul Media al AŞM |