În cadru şedinţei Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM a fost prezentat Raportul de activitate al Centrului Proiecte Internaţionale pentru anul 2010. Raportul a fost prezentat de către directorul Centrului, dr. Lidia Romanciuc.

Potrivit Raportului, în anul 2010, Centrul Proiecte Internaţionale (CPI) a continuat realizarea activităţilor, în special, a celor ce vizează promovarea şi implementarea programelor bilaterale şi multilaterale de granturi, prevăzute în cadrul Acordurilor de colaborare internaţională dintre Academia de Ştiinţe a Moldovei şi diferite organizaţii şi fonduri internaţionale din sfera cercetare-inovare.

În acest sens, pe parcursului anului 2010, AŞM a monitorizat implementarea proiectelor bilaterale, în comun cu următoarele organizaţii:

În cadrul proiectelor bilaterale cu Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei al Ucrainei au fost realizate 19 proiecte pentru o perioadă de 2 ani. Rezultatele ştiinţifice principale se referă la purificarea apelor subterane; elaborarea materialelor polimere noi cu pori de nanodimensiuni pentru utilizare în biomedicină şi purificarea apei; elaborarea produselor SOFTWARE, cu un spectru larg de aplicare, care, prin implementarea acestui sistem va reduce cu 15-20% costul şi timpul de elaborare a aplicaţiilor respective.

Cu Fondul Republican de Cercetări Fundamentale din Belarus au fost realizate 20 de proiecte pentru o perioadă de 2 ani. Principalele rezultatele ştiinţifice rezidă în soluţionarea problemelor de dirijare a proceselor economico-sociale, a problemelor ce vizează determinarea locului optim de amplasare a punctelor de deservire, precum şi a problemelor ce ţin de stocarea şi optimizarea fluxului de produse între utilizatori; efectuarea sintezei şi analizei informaţiei genomice a plantelor agricole cu scopul de a compara metodele de laborator de genotipare care oferă rezultate cu exactitate înaltă şi cu cheltuieli temporale şi financiare relativ joase; creşterea şi cercetarea proprietăţilor fizice ale semiconductorilor magnetici care urmează a fi folosite în industria de producere a dispozitivelor optoelectronici şi voltaici.

În colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România au fost realizate 24 de proiecte. Deşi realizarea acestora a început din iulie 2010, deja au fost obţinute anumite rezultate: a fost efectuată detecţia cancerului mamar la nivel molecular, unde s-au utilizat noii microcenzori stocastici, bazaţi pe porfirine şi inuline, care au fost testaţi pe diferiţi biomarkeri specifici cancerului glandei mamare; au fost efectuate cercetările privind utilizarea apei uşoare în optimizarea parametrilor biologici a diferitor specii de Trichogramma, provenite din Moldova şi Romania, unde entomofagul a fost înmulţit pe ouă gazdă de molia cerealelor, care au adus la sporirea indicilor biologici de 1,5-2 ori şi producţiei agricole cu 15-20%; au fost sintetizate săruri de cicloimoniu care vor fi folosite in industria farmaceutică.

În comun cu Fondul Ştiinţific Umanitar din Federaţia Rusă au fost susţinute financiar 8 proiecte care s-au încheiat la finele anului 2010. Drept rezultat a fost efectuata o analiza a datelor oficiale privind procesele migraţioniste, studiile existente privind problematica migraţiei, actele normative referitoare la migraţie în Republica Moldova; a fost elaborată lucrarea ştiinţifică „Migranţii moldoveni în Federaţia Rusă în condiţiile crizei financiare globale”, care prezintă interes nu doar pentru cercetătorii ştiinţifici, dar şi specialiştii din instituţiile de stat şi cele internaţionale, care activează în domeniul migraţiei, înaintarea unor recomandări pentru instituţiile de stat în scopul dezvoltării unor politici migraţionale mai eficiente; a fost efectuată determinarea bazei de date, clasificarea tipologico-hronologică şi interpretarea cultural-istorică a pieselor din metal din bronzul târziu (secolul XIV-IX î.Hr.) de tradiţiile: Est-Europeană, Est- Crapatică şi  Dunărea de Jos.

În cadrul proiectelor bilaterale cu Ministerul Federal al Educaţiei şi Cercetării al Germaniei (BMBF) au fost implementate 10 proiecte ce au finalizat la sfârşitul anului 2010. Drept rezultate relevante au fost menţionate: fabricarea senzorilor de gaze, capabili să detecteze gaze oxidative şi reducătoare; demonstrarea rezistenţei lor faţă de acţiunea radiaţiei; demonstrarea posibilităţii majorării sensibilităţii senzorilor de gaze prin utilizarea nano-particulelor de Pt.; a fost determinată mutaţia cea mai des întâlnită la populaţia Republicii Moldova, unde s-a stabilit că la pacienţii cu mutaţia dată în tabloul clinic predomină schimbări neurologice şi este uşor afectat ficatul. Datele obţinute pot ajuta la prognoza evoluţiei bolii Wilson; a fost realizată o macheta specială de nanosatelit cu componente şi mecanisme de roţi volante de orientare ortogonală cu trei grade de libertate pentru testarea algoritmilor de control atitudine; au fost formulate recomandări de proiectare a sistemului de comandă, orientare şi stabilizare a traiectoriei şi transmisiei de date pentru diverse aparate de zbor, inclusiv microsateliţi.

CPI şi BMBF au iniţiat procedura de evaluare a rezultatelor proiectelor moldo-germane realizate în anii 2009 şi 2010. Rezultatele evaluării vor determina impactul cooperării bilaterale, inclusiv necesitatea extinderii cooperării pentru anii următori cu scopul de a determina eficacitatea colaborării bilaterale şi optimizarea concursurilor comune care vor fi organizate ulterior.

Pe parcursul anului de referinţă activitatea CPI a fost axată şi pe anunţarea de noi concursuri bilaterale şi multilaterale şi anume - Proiectul bilateral pentru suport de studii prospective pentru identificarea priorităţilor ştiinţifice şi tehnologice ale Republicii Moldova în contextul asocierii acesteia la Programul Cadru 7 de Cercetare al Comunităţii Europene şi cooperării cu România ca partener strategic.

Proiectul dat şi-a propus drept scop crearea suportului metodologic necesar pentru realizarea în ţara noastră a unei cercetări prospective (foresight), în rezultatul căreia va fi elaborată Strategia de dezvoltare a sferei de cercetare-inovare pe termen mediu şi lung. La finalul cercetării va fi elaborată şi publicată lucrarea cu titlul: „Pregătirea exerciţiului naţional de Foresight din Republica Moldova”, ce va fi diseminată în mediile politice, academice, economice şi sociale din ţară.
Proiectul FOR-MOLDOVA se înscrie în şirul de acţiuni întreprinse de AŞM în vederea elaborării unei viziuni de ansamblu privind dezvoltarea sferei de cercetare-inovare în ţara noastră (Ştiinţa în beneficiul societăţii), dar şi în cadrul activităţilor preparatorii ale asocierii Republicii Moldova la Programul Cadru 7 al UE pentru ştiinţă şi dezvoltare tehnologică.
În acest context, au fost organizate un şir de seminare şi ateliere de lucru cu participarea reprezentaţilor unui grup de experţi români, printre care prof. Adrian Curaj, director al Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Cercetării şi Inovării şi Dragoş Şeuleanu, preşedintele Consiliului Inovării din România.
Rezultatele cercetării vor permite precizarea modelului de gestionare a ştiinţei autohtone în baza unei expertize obiective şi promovării ei pe arena internaţională.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM