La Academia de Ştiinţe a Moldovei a avut loc şedinţa Secţiei de Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a AŞM, organizată în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM, în cadrul căreia a fost examinată problema surselor regenerabile de bioenergie: posibilităţi şi oportunităţi de producere şi utilizare.

La şedinţă au fost invitaţi directorii institutelor din cadrul Secţiei Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a AŞM, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), specialişti şi producători în domeniul dat, reprezentanţi ai băncilor comerciale, potenţiali investitori.

În cadrul şedinţei, acad. Vasile Micu a prezentat un amplu raport privind utilizarea biomasei din complexul agroindustrial şi posibilităţile producerii bioenergiei prin cultivarea şi procesarea plantelor energetice. Considerând asigurarea securităţii energetice una dintre cele mai importante probleme ale ţării, raportorul a expus poziţia promovării bioenergiei în R. Moldova. A fost expusă şi ideea creării unui Centru specializat.

Referindu-se la importanţa subiectului abordat, acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM a menţionat faptul că societatea ar trebui să conştientizeze faptul că savanţii efectuează cercetări, vin cu diverse propuneri, producătorii însă sunt acei care trebuie să acţioneze mai departe. Pentru a evita anumite confuzii, comunitatea ştiinţifică trebuie sa-şi traseze anumite priorităţi privind problema surselor regenerabile de bioenergie, iar pentru că aceasta constituie o problemă naţională, trebuie să fie antrenat neapărat politicul, care urmează să ia decizii. În context, preşedintele AŞM a evidenţiat câteva impedimente ce vizează anume lipsa unei voinţe politice, a unui semnal clar din partea statului în raport cu acest subiect; lipsa documentelor de standardizare; lipsa instrumentelor stimulatoare de dezvoltare a acestui sector.

Acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞM a remarcat actualitatea problemei surselor regenerabile de bioenergie, apreciind prezenţa numeroasă atât a oamenilor de ştiinţă, cât şi oamenilor din producere care s-au arătat interesaţi de soluţionarea acestei probleme. În procesul pregătirii acestei şedinţe, prim-vicepreşedintele AŞM, a menţionat că a încercat să identifice şi posibilităţile actuale, dar şi cele de viitor privind asigurarea securităţii alimentare a populaţiei.

Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică a recomandat în recenzia sa se meargă pe filiera unui Program de Stat, axat pe implementarea culturilor energetice, în primul rând, a sorgului zaharat, în cadrul a 5-6 proiecte. O recenzie argumentată, pe marginea raportului prezentat de acad. Micu a prezentat şi m.c. Ion Hăbăşescu, directorul Institutului „Mecagro”, un bun cunoscător al problemei, care a sugerat să se ia în calcul realităţile, cultivarea culturilor propuse urmând a fi examinată în toată complexitatea ei prin organizarea unui program-pilot şi soluţionarea problemei inginereşti.

Luând cuvântul în dezbateri, dr. Vasile Pojoga, directorul Institutului de Fitotehnie a exprimat dezacordul privind propunerile expuse în raport, dată fiind experienţa sa de mai mulţi ani în acest domeniu. În argumentul său au fost invocate costurile mari la seminţele de rapiţă, subliniind şi faptul că aceste seminţe trebuie testate, lucru ce ar dura minimum trei ani. În concluzie, directorul a subliniat că proiectul cu rapiţa nu este de perspectivă. Nici topinamburul nu este studiat suficient de bine, cultura respectivă nefiind tehnologică, motiv pentru care a primit aviz negativ în Rusia.

Prof. Valerian Cerbari în intervenţia sa s-a referit la situaţia gravă vizavi de problema fertilizării solului şi menţinerea securităţii alimentare, remarcând că până în prezent, drept rezultat al gospodăririi neraţionale, s-a pierdut aproape 10 la sută din bonitatea solurilor, lucru ce ar trebui să ne îngrijoreze. Astfel, profesorul V. Cerbari susţine ideea creării unei gospodării-pilot, organizate în scopul cercetării şi menţinerii fertilităţii solului, întrucât „culturile despre care a vorbit acad. Micu sunt culturi care epuizează fertilitatea solului”.

„Referitor la sursele regenerabile de energie, noi trebuie să avem nişte priorităţi fundamentate pe experienţa întregii lumi. Avem energie solară, avem vânturi forte bune”, a remarcat acad. Ion Bostan, rectorul Universităţii Tehnice din Moldova, iar faptul că raportul acad. Vasile Micu a stârnit discuţii cu opinii diferite denotă că misiunea sa a fost atinsă. Acad. Ion Bostan a exprimat opinia că trebuie continuate cercetările în acest domeniu, menţionând necesitatea de a mări cota de energie electrică produsă din resurse regenerabile până la 20%. Cât priveşte crearea Centrului, acad. Ion Bostan consideră că există deja o filieră de cercetare a cercetării care este foarte productivă - Programele de Stat, sugerând în acest sens iniţierea unui Program de Stat cu o tematică complexă, în care să fie incluşi şi pedologi, şi agricultori, să fie asigurată neapărat partea tehnică şi o analiză complexă cu o estimare concretă, ce ar presupune şi aspectul ingineresc.

Acad. Boris Gaina, coordonatorul Subsecţiei ştiinţe agricole din cadrul Secţie de Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a AŞM, a ţinut să sublinieze că în anul 2012, Republica Moldova trebuie să atingă nivelul de 6 la sută din tot consumul de energie electrică de la energia regenerabilă. Acest deziderat însă nu va fi atins şi faptul că s-a decis organizarea unei şedinţe comune în acest format, cu abordarea acestui subiect de esenţă este un lucru de apreciat. Deşi raportul vine cu argumente pro, vizând posibilităţile, oportunităţile de producere şi utilizare a surselor regenerabile de bioenergie, totuşi, problema cultivării culturilor energetice trebuie examinată în continuare, pentru că aşteptările din partea comunităţii ştiinţifice sunt mari şi trebuie să fie asigurate rezultate concrete în acest sector.

Dr. Ghenadie Cernei, director Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic susţine că trebuie elaborată o strategie în acest domeniu, pentru ca ulterior să fie adoptată o politică la nivel de stat, invocând în context două aspecte - eficienţa utilizării biomasei şi existenţa anumitor bariere în dezvoltarea sectorului resurselor de energie regenerabilă. Până nu vor fi identificate barierele, investiţii nu vor fi, iar rolul AŞM ar fi în calitate de consultant, la nivel de politici şi strategii, să ajute Guvernul într-o manieră cât mai accesibilă de construcţie a acestui sector, care ar deschide uşile pentru investitori.

Mihail Suvac, şef Departament din cadrul MAIA a salutat preocuparea comunităţii ştiinţifice vizavi de această problemă stringentă. În intervenţia sa s-a referit la un aspect care ar „pune la îndoială realizarea acestui proiect”. Reprezentantul MAIA aduce exemplul ţărilor din Comunitatea Europeană care tind să mărească contribuţia surselor regenerabile la consumul energetic până la 20%. Pentru obţinerea bioenergiei trebuie revăzut şi examinat lanţul valoric în toată complexitatea lui. În opinia oficialului, „oportunitatea creării unui Centru ar trebui deplasată în timp, iar banii publici de utilizat eficient în cadrul programelor de stat”, făcând trimitere la fonduri de investiţii, sectorul privat, alte modalităţi şi surse financiare pentru realizarea acestui proiect.

În concluzie s-a decis că este necesar de a efectua un studiu suplimentar referitor la problema abordată, inclusiv impactul asupra fertilităţii şi asigurării securităţii alimentare a ţării.

Şi pentru că luări de cuvânt au fost multe, propunerile au fost relevante şi constructive, acad. Gheorghe Duca, a propus de a elabora un proiect de modificare a legii şi a strategiei ce vizează resursele energetice, la elaborarea căruia să fie incluşi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Economiei, mediului academic, în proiectul de document urmând a fi introduse toate propunerile şi recomandările specialiştilor avizaţi. De asemenea, preşedintele AŞM a propus crearea unui Parc Tehnologic Agricol sau elaborarea unui program ştiinţific, cu includerea savanţilor din sectorul vizat, în cadrul căruia să fie examinate în complexitatea lor toate problemele existente în acest domeniu. Acest demers să fie remis ministerelor de resort, Guvernului, în speranţa că această problemă stringentă să fie discutată la nivelul cel mai înalt posibil.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM