În cadrul Masei rotunde „Realizări recente în lexicografia explicativă română” care a avut loc pe 15 februarie 2011, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, a fost lansat Dicţionarul universal ilustrat al limbii române în 12 volume, evenimentul fiind organizat de către Institutul de Filologie al AŞM şi Grupul Editorial „Litera”.

În deschiderea evenimentului, în numele Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi a comunităţii ştiinţifice, acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞM a adresat cuvinte de înaltă apreciere întregului colectiv redacţional pentru editarea Dicţionarului universal ilustrat al limbii române în 12 volume – lucrare fundamentală, la realizarea căreia, în pofida mijloacelor financiare insuficiente, autorii, prin munca lor asiduă, au reuşit să aducă lumina cuvântului matern spre sufletul cititorului.

„Părintele editor” al Dicţionarului universal ilustrat al limbii române în 12 volume, după cum a fost numit de colegi, Alexandru Vidraşcu a mulţumit tuturor celor care au venit să împărtăşească bucuria apariţiei acestui Dicţionar, care este o supremă realizare pentru editura pe care o conduce.

Un gând pios de recunoştinţă, editorul a adresat celui de la care a preluat formula lexicografică, Lazăr Şaineanu, mulţumirile îndreptându-se şi către echipa editorială care a realizat această operă de excepţie.

Un cuvânt aparte de recunoştinţă şi de mulţumire a adus celor patru autori de la Institutul de Filologie Română „Alexandru Fhilippide” din Iaşi - Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu şi Victoria Zăstroiu, care au lucrat la acest Dicţionar timp de 21 de ani, adormind adesea pe manuscrisele în care reformulau foarte multe explicaţii din dicţionarele precedente, adăugând o mulţime de sensuri noi.

Dar cel mai important şi valoros în acest Dicţionar, consideră Alexandru Vidraşcu, este că la toate cuvintele şi sensurile, autorii au căutat să găsească un exemplu unicitar din literatura cultă sau populară.

„Într-o societate modernă, apariţia unui dicţionar de calitate este un semn al nivelului de cultură şi ştiinţă”, a menţionat doctorul în filologie Ana Vulpe, or, Dicţionarul universal ilustrat al limbii române este o performanţă în materie de dicţionare, care aduce importante şi numeroase contribuţii noi prin unele reformulări la anumite definiţii, prin extinderea şirului de sinonime, prin precizarea unor etimologii etc.

Vorbitoarea a ţinut să sublinieze că aceasta este o lucrare demnă de admiraţie şi pentru faptul că este rodul muncii asidue, riguroase, migăloase a unei echipe de autori consacraţi, invocând în acest sens un citat al ilustrului filolog italian Giulio Cesare Cantera, care susţinea că „mai uşor poate fi socotită pentru cineva osânda de a munci toată viaţa la ocnă, decât aceea de face un dicţionar”, iar proeminentul lingvist, lexicograf, regretatul academician Silviu Berejan, menţiona că „alcătuitorii de dicţionare sunt sclavi ai materialelor de limbă ce-i copleşeşte prin imensitatea sa”.

Dr. Ana Vulpe a exprimat certitudinea că volumele Dicţionarului universal ilustrat al limbii române, având o importanţă informativă şi culturală de netăgăduit, vor constitui o completare de preţ pentru orice bibliotecă publică, dar şi personală, or, un om cult, după cum afirma Constantin Noica, se măsoară şi după numărul de dicţionare pe care îl are în bibliotecă.

Academicianul Mihai Cimpoi, în cele câteva gânduri, a exprimat bucuria intelectuală prilejuită de apariţia Dicţionarului universal ilustrat al limbii române, pe care o consideră o lucrare deosebită, aşteptată, o lucrare care vine să răspundă imperativelor actuale, o lucrare mult mai amplă realizată de binecunoscută echipă de lingvişti de la Iaşi.

Exprimând certitudinea asigurării unei bune cunoaşteri a limbii române, academicianul susţine că acest Dicţionar vine să umple un mare gol, iar pentru că un dicţionar trebuie să-ţi dea valoarea corectă, Domnia sa a exprimat ideea că nici un dicţionar nu poate substitui Marele Dicţionar Enciclopedic, dorind ca acesta să fie următorul proiect de amploare al editorului Alexandru Vidraşcu.

„Apariţia unui dicţionar, a unei lucrări lexicografice este un semn că societatea noastră doreşte să-şi aprofundeze cunoştinţele, or, Dicţionarul universal ilustrat al limbii române are anume acest scop”, a menţionat redactorul lucrării, dr. Maria Onofraş. Redactorul a ţinut să specifice că acest dicţionar se deosebeşte de alte lucrări de acest gen prin inventarul lexical, cuvintele şi sensurile recente, cele cu o largă circulaţie în limbă, prin structura articolului lexicografic. De asemenea, a fost remarcată importanţa ortografică, conformă normelor literare ale limbii române, importanţa morfologică, dicţionarul prezentând şi informaţii de răspândire a cuvintelor, informaţii etimologice, expresii frazeologice, sintagme, locuţiuni, uneori şi contexte personale formulate de autori.

Dr. Veronica Păcuraru a menţionat că lucrarea de referinţă are în esenţă, ca şi toate dicţionarele, destinaţia de instrument al cotidianului, reprezentând în acelaşi timp o lucrare singulară, ce beneficiază de marca de erudiţie a unui prestigios colectiv de colaboratori care au contribuit la elaborarea şi redactarea acesteia. Felicitând echipa de realizatori ai acestei "opere lexicografice de lux", lingvistul a dorit Dicţionarului cale bună şi scurtă către utilizator şi viaţă cât mai lungă.

Intervenţiile au finalizat prin expunerea unui adevăr rostit cândva de Virgiliu: „Toate bucuriile vieţii se vestejesc în afară de una – dragostea de a şti”. Către această dragoste se doreşte să se îndrepte şi acest Dicţionar care ţinteşte spre o mai bună şi profundă cunoaştere a limbii române.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM