Daca e vorba de probleme, căci de ele nu duce lipsă nici o familie, nici o ţară, cu atât mai mult o societate ca a noastră în tranziţie de circa două decenii, să intrăm la Institutul de Matematică şi Informatică al AŞM ca să ne familiarizăm cum munceşte un colectiv de cercetători şi se descurcă destul de bine în situaţia actuală de criză financiară.

E ştiut că matematicienii formulează şi rezolvă probleme, fac cercetări fundamentale şi aplicative, elaborează metode matematice, implementate cu succes în diferite domenii ale economiei şi vieţii publice. Astfel, în cadrul Adunării anuale a Secţiei de Ştiinţe Exacte şi Economice a AŞM privind activitatea organizaţiilor din cadrul ei, dr. hab. Svetlana Cojocaru, directorul Institutului de Matematică şi Informatică, a reflectat cele mai importate rezultate obţinute în ultimii 5 ani, inclusiv în 2010. În acest sens, matematicienii moldoveni au soluţionat o serie de probleme, formulate cu zeci de ani în urmă de cele mai luminate minţi ale planetei. Bunăoară, acad. Vladimir Arnautov a rezolvat o problemă mai ”tînără”, asupra căreia-i îşi frămîntau minţile matematicienii de doar 12 ani (formulată în 1999) în topologie. Prof. Victor Şcerbacov i-a ajutat să rezolve problema în domeniul teoriei quasigrupurilor pe cunoscuţii matematicieni cehi Jezek şi Kepka, pe care au lansat-o drept trudă minţii omului în 2000. Un alt celebru matematician al sec. XX Mark Kaç a formulat o problemă destul de complicată în teoria probabilităţilor, ca abia peste 50 de ani, cînd autorul ei nu mai era în viaţă, s-o soluţioneze un moldovean de la Chişinău – dr.hab. Alexander Kolesnik.

Drept cea mai bună lucrare a anului 2010 specialiştii din domeniu consideră monografia m.c. Mefodie Raţiu, publicată la Editura „Alexandru Myller” din Iaşi, în care a propus o abordare originală în soluţionarea unor probleme de logică matematică.

Aceste exemple servesc drept contrargument celor ce consideră că noi nu avem cercetători de marcă, ci… nişte grandomani – consumatori ai bugetului de stat. Unii s-ar întreba: dar ce obţine ţara de la aceste probleme rezolvate? Răspuns: în afară de prestigiu internaţional, noi cunoştinţe, există şi partea aplicativă a lucrurilor. De exemplu, soluţionarea problemei lui Jezek şi Kepka are perspectivă reală de aplicare în criptografie (secretizarea informaţiei în baza unui cod, elaborat cu utilizarea teoriei quasigrupurilor), totodată, rezultatele dlui A. Kolesnik pot fi folosite pentru rezolvarea diverselor probleme aplicative din hidrologie, transport, ecologie, biologie, etc.

Raportorul Svetlana Cojocaru s-a referit de la tribună şi la alte exemple concrete privind contribuţia cercetătorilor din institut, inclusiv a informaticienilor, la eficientizarea activităţii specialiştilor din alte sfere. Bunăoară, sistemul suport decizii SonaRes, elaborat de ultimii ani, este un instrument informatic, venit în ajutor medicilor pentru asistenţă în examinările ultrasonografice ale pacienţilor. Cît priveşte asigurarea cercetărilor din institut, 51% a constituit-o finanţarea instituţională (de la buget), restul banilor matematicienii i-au obţinut prin concurs de proiecte în ţară (19%) şi proiecte internaţionale (30%), ultimele în sumă de 500 mii de euro. Sunt rezultate impunătoare.

Un alt colectiv de cercetători din cadrul Secţiei de Ştiinţe Exacte şi Economice cu succese notabile la activ este Institutul de Geologie şi Seismologie al AŞM. S-a evidenţiat în 2010 prin ameliorarea bazei tehnico-ştiinţifice a institutului, fără de care nu poate fi vorba de o cercetare şi rezultate competitive. În acest context, directorul institutului, dr. hab. Vasile Alcaz, s-a referit de la tribuna adunării la inaugurarea Centrului Naţional de Date Seismice, ce îşi propune drept scop înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi efectuarea în mod operativ a schimbului de date cu centrele seismice regionale (România, Ucraina, Rusia), cât şi cu cele europene etc. Proiectul a fost realizat în colaborare cu Institutul de Fizică al Pamîntului din România, care a acordat asistenţă tehnică în valoare de 1,5 milioane de lei. Partea moldovenească a contribuit cu un buget de 450 mii de lei pentru achiziţionarea echipamentului. Concomitent, a fost deschisă o nouă staţie seismologică, amplasată în beciurile de la Mileştii Mici, zonă liniştită, cu un relief favorabil studierii cutremurelor.

Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică cu o echipă tînără de cercetători, condusă de dr. hab. Alexandru Stratan, s-a străduit să facă faţă obiectivelor propuse. Astfel, au fost formulate recomandări pentru elaborarea politicii de stat în domeniul creării şi dezvoltării clusterelor cu participarea întreprinderilor mici şi mijlocii; noi abordări metodologice de evaluare cantitativă a impactului prestaţiilor sociale asupra reducerii sărăciei etc.
O realizare ştiinţifică de performanţă a Universităţii Tehnice a Moldovei constituie elaborarea, proiectarea şi fabricarea prototipului industrial al turbinei eoliene cu rotor cu trei pale şi ax orizontal, care actualmente este testată în condiţii reale pe Poligonul UTM. Seria din 10 turbine se află în stadiu de finalizare a producerii, una dintre care va fi instalată în faţa Academiei de Ştiinţe.

Universitatea de Stat din Moldova s-a evidenţiat prin succesele unor tineri cercetători valoroşi. Astfel, doctorul în ştiinţe fizico-matematice Denis Nica, şef de laborator, împreună cu Andrei Hvorostuhin, cercetător ştiinţific stagiar la Institutul de Fizică Aplicată al AŞM, a cucerit premiul anual pentru lucrări de valoare ale tinerilor cercetători, la compartimentul ştiinţe fizice şi inginereşti. În ciclul său de lucrări Denis Nica a studiat în premieră conductibilitatea termică la trecerea de la grafenul monostrat la grafenul multistrat, a demonstrat şi a explicat teoretic efectul de micşorare a conductibilităţii termice de reţea la majorarea monostraturilor de grafen. Anterior, a fost nominalizat „Tânărul savant al anului 2008 în domeniul ştiinţelor reale”.

În cadrul adunării anuale a Secţiei de Ştiinţe Exacte şi Economice a AŞM şi-au prezentat rapoartele de activitate, de asemenea, Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale, Institutul de Energetică, Institutul de Fizică Aplicată, Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghiţu”, Academia de Studii Economice a Moldovei, Universitatea de Stat „A. Russo” din Bălţi, Universitatea de Stat din Tiraspol. Prin urmare, multe realizări notabile, înregistrate de cercetătorii de aceste instituţii au rămas în afara succintei relatări. Prezentă la adunare in corpore, conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei – preşedintele, acad. Gh. Duca, prim-vicepreşedintele, acad. T. Furdui, vicepreşedintele, m.c. I. Tighineanu, precum şi acad. V. Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, reprezentanţii unor ministere şi departamente şi-au concentrat atenţia în dezbateri pe problemele existente în sfera ştiinţei şi inovării, dezvoltarea unei cooperări eficiente între instituţiile de cercetare şi structurile de stat, sfera business-ului, integrarea în spaţiul european de cercetare prin participare, în primul rînd, la Programul PC7. Ştiinţa ar putea cu siguranţă soluţiona o parte din problemele societăţii, ea, la rîndul ei, urmînd să fie susţinută.

Tatiana Rotaru