Academicianul Dumitru Ghiţu – personalitate proeminentă din domeniul fizicii moderne – face parte din primul val de fizicieni autohtoni, generaţie care a fost pre¬gătită şi formată în anii grei de du¬pă război, din care fac parte academicienii Tadeuş Malinovschi, Sergiu Rădăuţanu, fraţii gemeni Vsevolod Moscalenco şi Sveatoslav Moscalenco, Viktor Kovarski, Alexei Simaşchevici, Andrei Andrieş, Mircea Bologa etc. Toţi aceşti tineri pe atunci îşi făcuseră studiile postuniversitare şi tezele de doctorat în şcolile ştiinţifice din centrele avansate de cercetare ale ex-URSS, devenind, la rândul lor, şi ei personalităţi notorii în fizică, formatori de şcoli şi direcţii noi ştiinţifice în domeniu.

Dumitru Ghiţu s-a născut la 13 ianuarie 1931 în s. Drepcăuţi, raionul Briceni. După absolvirea Universităţii de Stat a Moldovei în 1954, şi-a început activitatea de muncă în calitate de lector la Universităţile de Stat din Bălţi şi Tiraspol, apoi la Universitatea de Stat din Moldova. La sfârşitul anilor `50 ai sec. XX are norocul de a-şi face studiile de doctorat la Institutului Pedagogic de Stat „A. Herzen” din Sankt Petersburg şi în 1961 susţine cu brio teza de doctor în ştiinţe fizico-matematice.

În perioada 1961–2008 cercetătorul Dumitru Ghiţu a activat la Academia de Ştiinţe a Moldovei, prin urmare de la fondarea ei, unde în cadrul Institutului de Fizică Aplicată a deţinut următoarele funcţii: colaborator ştiinţific, fondator şi şef al laboratorului „Fizica semimetalelor”, director adjunct, în continuare – secretar ştiinţific general al Prezidiului AŞM, academician coordonator al Secţiei de Ştiinţe Fizice şi Matematice, director al Centrului „Laborator internaţional de supraconductibilitate şi electronica solidului”, director al Biroului specializat în domeniul electronicii corpului solid, fondator şi director al Institutului de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale (2006), din 2010 – Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii, ceea ce evidenţiază ponderea cercetărilor din domeniul nanotehnologiilor şi nanostructurilor. Activitatea sa s-a fructificat într-o vastă operă ştiinţifică: a publicat peste 500 de lucrări, majoritatea – în reviste ştiinţifice de prestigiu internaţional, două monografii, a obţinut circa 25 de brevete de invenţie. Ca profesor al noilor generaţii de fizicieni, a pregătit peste 35 de doctori în ştiinţe, 6 dintre care au devenit doctori habilitaţi. Fizicianul academician Dumitru Ghiţu s-a stins din viaţă la 23 noiembrie 2008.

Au fost doar câteva reflecţii privind viaţa şi activitatea prodigioasă a unui remarcabil om de ştiinţă moldovean, care a lăsat pagini de certă valoare ştiinţifică în istoria cercetării fizice din ţara noastră, precum şi în cea universală. Despre aceste şi alte detalii din viaţa tumultuoasă a fizicianului Dumitru Ghiţu au vorbit colegii săi fizicieni, reprezentanţii conducerii Institutului de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii, Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi ai institutelor ei, ai unor universităţi în cadrul manifestărilor, consacrate aniversării a 80-ea de la naşterea savantului.

Una din aceste acţiuni – dezvelirea plăcii comemorative pe faţada Institutului de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii – a fost moderată de directorul lui Anatolie Sidorenco, absolvent al Institutului Politehnic din Chişinău, care a activat alături de omagiat timp de 33 de ani. ”Ne-a fost un model moral de savant în aspectul cum trebuie să serveşti cercetarea, poporul şi ţara. Realizările sale din domeniile fizicii şi tehnologiei semimetalelor şi semiconductorilor, fizicii şi tehnologiei materialelor anizotropice, fizicii sistemelor de dimensionalitate redusă, ingineriei dispozitivelor electronice şi a echipamentelor medicale – rămân de mare actualitate şi de interes ştiinţific, ele urmând a fi dezvoltate în continuare. Nu în zadar institutul nostru, conform unei decizii a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM, din 2010 îi poartă numele”.

Academicianul Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞM, în luarea sa de cuvânt, şi-a exprimat gratitudinea faţă de colectiv pentru eternizarea numelui fizicianului Dumitru Ghiţu, subliniind că doar cunoscându-ne înaintemergătorii, vom şti istoria veritabilă a ştiinţei autohtone. În acest context, vorbitorul a subliniat că omagiatul a avut un diapazon larg de interese ştiinţifice, contribuind nu numai la dezvoltarea fizicii, dar, în ansamblu, şi a cercetării din ţară. Plecarea lui pe drumul neîntoarcerii constituie o colosală pierdere pentru ştiinţa noastră. Ceea ce n-a reuşit să finiseze fostul director al Institutului de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii trebuie să continuăm noi şi, în primul rând, colectivul său care l-a înţeles şi i-a susţinut aspiraţiile în cercetare.

”Academicianul Dumitru Ghiţu a fost un om totalmente devotat ştiinţei, servind un exemplu de perseverenţă şi dăruire de sine – a menţionat în cuvântul său omagial fizicianul, membrul corespondent Ion Tighineanu, vicepreşedinte al AŞM. – În anii `90 ai secolului trecut, după destrămarea URSS, acad. Dumitru Ghiţu a înţeles esenţa schimbărilor în regiune şi a pregătit Conceptul creării unui Parc ştiinţifico-tehnologic în baza institutelor de cercetare, a Uzinei TOPAZ, cu participarea largă a universităţilor. A fost pe atunci un proiect îndrăzneţ, orientat spre viitor. Spre regret, factorii de decizie din acele timpuri n-au dat undă verde proiectului elaborat, care de fapt avea menirea să salveze şi să consolideze veriga de legătură dintre sfera cercetării şi sectorul real. Drept consecinţă, am pierdut vreo 12 ani pentru a reveni la procesul de creare a structurilor similare abia în 2007, după adoptarea Legii cu privire la Parcurile ştiinţifico-tehnologice şi Incubatoarele de inovare”.

Cumpătat, corect în relaţiile cu colegii, susţinea tot ceea ce e nou şi progresist, în permanenţă era frământat de idei inovatoare şi planuri de perspectivă – a mai precizat vicepreşedintele AŞM. – Deschis cu oamenii, întotdeauna era pregătit să le vină în ajutor. M-am convins de acest lucru, ori de câte ori intram la institut: la ora 8.00 dimineaţa sau seara târziu, pe la orele 22.00 – directorul era în permanenţă la serviciu. Se întâmpla să se întoarcă acasă şi pe la miezul nopţii.

Ştiinţa este un act colectiv, – a specificat la manifestare un alt om apropiat lui Dumitru Ghiţu – academicianul Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, pe post şi de cercetător ştiinţific principal al institutului nominalizat. – Dar personalităţile ştiinţifice au misiunea de a închega echipe puternice de cercetători şi să le orienteze spre realizarea unor sarcini concrete. În acest sens, academicianul Dumitru Ghiţu a fost un spirit coagulant. Chiar şi la evenimentul de azi, a menţionat vorbitorul, imaginea lui din ceruri a adunat circa 150 de persoane.

În alt context, fizicianul Valeriu Canţer a remarcat că numai prin muncă, răbdare şi curaj poţi realiza ceva. Apelând la o metaforă, vorbitorul a specificat că acad. Dumitru Ghiţu s-a zidit el însuşi pe sine în acest bloc al institutului, aidoma Meşterului Manole care, potrivit cunoscutei legende, si-ar fi zidit soţia (pe Ana) în peretele Mănăstirii Curtea de Argeş, pe vremea lui Negru Vodă. Antevorbitorii au accentuat perseverenţa şi dăruirea de sine a savantului întru totul ştiinţei, ca şi în mitul nominalizat, ce semnifică necesitatea jertfei în actul de creaţie. Acest adevăr l-a confirmat şi soţia regretatului fizician, Galina Ghiţu, care a mărturisit la manifestarea de dezvelire a plăcii comemorative că în ultimii 27 de ani Dumitru Ghiţu n-a fost în concediu. Viaţa lui personală, interesele profesionale au fost legate doar de acest institut de pe str. Academiei 3/3.

Cea de a doua acţiune din cadrul manifestărilor, dedicate jubileului de 80 de ani ai savantului, a constituit deschiderea biroului memorial „Academicianul D. Ghiţu”. Ne-a atras atenţia în această încăpere portretul omagiatului de pe perete – un colaj fotografic (autor fizicianul Ioan Caliniuc) – privind visător spre cerul înstelat, având şi un generic luat din limba latină: Per aspera ad astra – cu greutate pâna la stele, ceea ce de fapt semnifică: trebuie sa munceşti mult şi greu ca sa ajungi la performanţă.

Au urmat în continuare prezentarea cărţii „Academicianului Dumitru Ghiţu – în competiţie cu destinul spre Olimpul Ştiinţei” (redactori V. Canţer şi A. Sidorenco) şi Sesiunea memorială „Academicianul D. Ghiţu – ctitor al fizicii şi electronicii stării solide din Republica Moldova”. În cadrul acestor acţiuni autorii articolelor şi comunicărilor, printre care membrii corespondenţi Teodor Şişianu (Universitatea Tehnică a Moldovei), Constantin Gaindric (Institutul de Matematică şi Informatică al AŞM), Sergiu Chilimaru (Uniunea Societăţilor Tehnico-Ştiinţifice din Republica Moldova), inginerul Galina Cijova şi dr. hab. Albina Nicolaev (Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii), au venit cu noi detalii sugestive şi aprecieri privind viaţa şi activitatea acestei ilustre personalităţi a plaiului nostru – Dumitru Ghiţu. A parvenit şi o propunere din partea vicepreşedintelui Ion Tighineanu de a organiza anual, pe 13 ianuarie – ziua de naştere a savantului, un seminar, la care vor abordate subiecte de actualitate cu dezbateri largi ştiinţifice.

Odată cu plecarea spre lumea astrelor a acad. Dumitru Ghiţu, breasla de fizicieni din Moldova a rămas văduvită. „Când mergem pe lângă biroul său – s-a confesat cu adâncă tristeţe Albina Nicolaev, un apreciat fizician cu multe publicaţii în reviste internaţionale cu impact factor, – îi treceam pragul conducătorului nostru şi îi vorbeam despre rezultatele notabile ale cercetărilor noastre: se bucura ca un copil de ele. Adesea îi ceream sfatul într-o problemă sau alta – ni-l oferea cu toată generozitatea şi dragostea sa. Astăzi ne lipseşte enorm de mult”...

Tatiana Rotaru