Adunarea generală a AŞM: a ales noi academicieni, dar a discutat şi despre alte probleme de actualitate

2010-12-17


La 16 decembrie curent s-a întrunit Adunarea generală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, la care au participat membrii titulari şi membrii corespondenţi ai AŞM, directorii instituţiilor de cercetări din sfera ştiinţei şi inovării, rectorii instituţiilor de învăţământ superior. Forul academic, în ultima lună anului, şi-a propus să abordeze două probleme importante ce ţin de viaţa şi activitatea în perioada imediat următoare a Academiei de Ştiinţe a Moldovei: „Cu privire la alegerea membrilor titulari ai AŞM”; „Cu privire la situaţia actuală din sfera ştiinţei şi inovării – unele sugestii vizând eficientizarea procesului de cercetare. Schimb de opinii”.
Moderatorul Adunării generale, acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a salutat asistenţa, prezentă în Sala Azurie a AŞM, fiind respectate toate rigorile de procedură în organizarea forului academic – intonarea Imnului de Stat al RM, imnului AŞM, apoi a trecut la realizarea agendei de lucru.
          Cuvânt i s-a oferit acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞM, care a adus la cunoştinţa celor prezenţi hotărârea Adunării Secţiei de Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a AŞM din 13 decembrie curent cu privire la alegerea în posturile vacante de academicieni a doi cunoscuţi savanţi: la specialitatea Chimia compuşilor coordinativi a fost votat unanim chimistul, membrul corespondent Constantin Turtă, şef de laborator la Institutul de Chimie al AŞM; la specialitatea Ştiinţe ale solului cu o majoritate de voturi (1 contra) – pedologul, membrul corespondent Serafim Andrieş, director al Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului. Prim-vicepreşedintele AŞM, caracterizându-i pe aceşti merituoşi oameni de ştiinţă cu cele mai alese cuvinte de apreciere, aducând în acest sens şi multiple probe, s-a adresat către membrii titulari ai AŞM (academicieni) cu rugămintea de a-i susţine prin votul lor. În continuare, candidaţii la posturile de academicieni au prezentat câte un raport ştiinţific, respectiv „Utilizarea energiei solare în procesul de fotoliză a apei” şi „Starea de calitate a învelişului de sol şi măsurile de remediere”, răspunzând, totodată, şi la întrebările ce-au parvenit din sală.
           Au urmat alegerile propriu-zise, la care au participat 36 de academicieni, prezenţi la adunare (membrii corespondenţi, conform Regulamentului respectiv, nu participă la alegerea membrilor titulari). În rezultatul votării secrete, chimistul Constantin Turtă (35 pro, 1 contra) şi pedologul Serafim Andrieş (34 pro, 2 contra) au fost aleşi în calitate de academicieni. Noii membri titulari ai AŞM au fost felicitaţi cordial la adunare cu remarcabilul eveniment din viaţa lor.
Cel de al doilea subiect din agenda Adunării generale a AŞM a fost „Cu privire la situaţia actuală din sfera ştiinţei şi inovării – unele sugestii vizând eficientizarea procesului de cercetare. Schimb de opinii”. Au abordat această problemă ce îngrijorează în prezent comunitatea ştiinţifică din ţară membrii AŞM Teodor Furdui, Mitrofan Ciobanu, Vasile Micu, Gheorghe Ghidirim, Ion Tighineanu, Valeriu Canţer şi Constantin Gaindric. Aspectele reflectate de savanţi, în acest sens, s-au referit la reducerea finanţării în ultimii doi ani şi schimbarea modalităţii de subvenţionare a sferei ştiinţei şi inovării, începând cu anul 2012; divizarea comunităţii ştiinţifice în academică şi universitară, în urma unor dezbateri publice cu intervenţia politicului, ceea ce o face mai fragilă (în ultimele două decenii numărul de cercetători s-a micşorat de la 33 de mii la 3 mii); proiectul Codului educaţiei care a incitat şi mai mult spiritele în societatea ştiinţifică, la elaborarea căruia n-a fost pus la bază prezentul Cod cu privire la ştiinţă şi inovare; consolidarea societăţii ştiinţifice din ţară pe principii de încredere reciprocă, parteneriat şi cooperare ştiinţifică; pregătirea cadrelor de cercetători şi, în special, în domeniul ştiinţelor reale – fizică, matematică, tehnică, dar şi în agricultură, unde vin puţini tineri; exodul tinerilor cercetători în străinătate etc. Deci, au fost discutate probleme dureroase care frânează dezvoltarea ştiinţei, integrarea ei în cercetarea europeană, implementarea rezultatelor cercetărilor în economie şi, în ansamblu, constituirea unei societăţi bazate pe cunoaştere.
A finalizat aceste dezbateri acad. Gheorghe Duca. Modelul original de gestionare a sferei ştiinţei şi inovării, elaborat şi implementat de noi începând cu 2004, n-a fost apreciat de toţi actorii politici din ţară, a specificat preşedintele AŞM. Viabilitatea lui a fost menţionată de mai mulţi experţi străini, dar şi de cele două conferinţe internaţionale ce s-au întrunit la Chişinău, sub patronatul UNESCO, în anii 2007 şi 2008. Suntem conştienţi de faptul, a subliniat vorbitorul, că şi Codul cu privire la ştiinţă şi inovare trebuie modificat – necesită unele completări şi ajustări la noile realităţi ale dezvoltării societăţii noastre. Dar nu trebuie s-o luăm de la zero.
În prezent Academia de Ştiinţe a Moldovei, împreună cu experţi din România (conducător prof. Adrian Curaj, coordonatorul unui exerciţiu similar ce-a avut loc în  ţara vecină în perioada 2006-2007), pregăteşte o evaluare a stării de lucruri în cercetarea din Republica Moldova. Considerăm că această activitate, realizată în baza experienţei vecinilor, ne va permite să întreprindem noi paşi în vederea eficientizării cercetării. Demararea evaluării va începe la 20 decembrie curent, în cadrul conferinţei foresight „For Moldova”, la care vor participa reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice din ţara noastră, dar şi experţi din România, de la Comisia Europeană, Banca Mondială.
       
Tatiana Rotaru