Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova
Comunicat de presă
Vox Populi–II, noiembrie 2010
“Alegeri parlamentare anticipate: viziuni de pe ambele maluri ale Nistrului”
Studiul sociologic “Alegeri parlamentare anticipate: viziuni de pe ambele maluri ale Nistrului” a fost desfăşurat în perioada 11-20 noiembrie 2010 pe un eşantion de 1593 de respondenţi din 68 de localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, cu o eroare maximală de +2,6% şi 618 respondenţi din 15 localităţi din regiunea transnistreană cu o eroare maximală de +3,0% şi prezintă o parte componentă pentru cercetările de fezabilitate a Proiectului: ”Soluţionarea diferendului transnistrean prin restabilirea încrederii populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului”.
Rezultate şi consideraţiuni generale ale studiului sociologic:
„Vox Populi – II, noiembrie 2010”
I. CARACTERISTICILE SOCIAL - ECONOMICE ALE MODULUI DE VIAŢĂ
• Problemele de care cel mai mult este îngrijorată populaţia vizează creşterea preţurilor la produsele alimentare şi resursele energetice (75%), şomajul (41%) precum şi viitorul copiilor (34%). Aceleaşi probleme îi neliniştesc şi pe locuitorii din regiunea transnistreană, respectiv: 64%, 48% şi 39%.
• Circa 47% din respondenţi susţin că viaţa oamenilor din localitatea lor a devenit mai proastă comparativ cu cea de acum un an, 39% consideră că ea este aproximativ la fel, iar 13% o apreciază mai bună în prezent (regiunea transnistreană, respectiv: 37%, 37% şi 23%).
• Mai mult de jumătate dintre respondenţi (52%) consideră că reformele din ţara noastră nu sunt eficiente şi doar 25% le apreciază pozitiv. Este destul de mare ponderea celora, care n-au fost în stare să dea un răspuns concret în acest sens (23%). O asemenea distribuire a răspunsurilor denotă mai degrabă o atitudine negativă faţă de direcţia în care se dezvoltă ţara.
• Mai mult de 3/4 din respondenţi (79%) se consideră deja afectaţi de criza financiară globală, 10% – încă n-au resimţit repercusiunile acesteia, iar 11 % din ei nu şi-au format o opinie în acest sens (regiunea transnistreană, respectiv: 57%, 28% şi 15%).
• Este cu mult mai mare numărul respondenţilor care au semnalat schimbări negative în situaţia economică din ţară. Astfel, 61% din cei intervievaţi, consideră că situaţia economică s-a complicat şi doar 8% din respondenţi sunt de părere că ea a devenit mai bună. Totodată, fiecare a patra persoană intervievată consideră că situaţia economică a rămas aceeaşi (regiunea transnistreană, respectiv: 32%, 23% şi 24%).
• Sursa cea mai importantă de informare a populaţiei (au fost solicitate 3 răspunsuri, conform gradului de importanţă) continuă să rămână televiziunea – 90%, pe locul doi se situează radioul – 41%, pe locul al treilea – presa scrisă cu 33%. În continuare, în ordinea clasării, urmează: reţeaua Internet – 30% (la sondajul din martie 2009 acest indice era de 18%, iar la cel din august – 28%), prietenii şi vecinii – 28%, familia – 26%, colegii de serviciu – 20%.
În regiunea transnistreană acest clasament arată astfel: televiziunea – 71%, presa scrisă – 54%, radioul – 35%, internetul – 26%, prietenii şi vecinii – 24%, colegii de serviciu – 22% şi familia – 20%)
II. SITUAŢIA POLITICĂ. ÎNCREDEREA ÎN INSTITUŢIILE SOCIALE
• Interesul faţă de politică în rândul locuitorilor din ţară continuă să fie destul de scăzut. Doar 25% din cei chestionaţi au menţionat că sunt interesaţi de politică, 13% – sunt foarte interesaţi, 22% – nu se interesează, iar alte 8% – nu sunt preocupaţi deloc de politică. 30 % din intervievaţi n-au dat un răspuns limpede la această întrebare (regiunea transnistreană, respectiv: 27%, 2%, 23%, 9% şi 33%). Prin urmare, în regiunea transnistreană numărul celora care nu se interesează de politică este cu mult mai mare decât a celor interesaţi.
• În procesul de cercetare ne-am propus să stabilim şi numele liderilor politici din ţară, cărora populaţia le acordă cea mai mare încredere. Întrebarea a fost formulată deschis. Cel mai frecvent răspuns la întrebarea cu privire la credibilitatea politică a fost „nu am încredere în nimeni” – 33,1 % din respondenţi. Dintre politicienii care au acumulat cel mai mare număr de voturi este Vladimir Voronin (26,2%), după care urmează: Vlad Filat (22,7%), Marian Lupu (13,0%), Mihai Ghimpu (10,9%), Serafim Urechean (6,7%), Zinaida Greceanâi (5,8%), Dorin Chirtoacă (5,3%), Valeriu Pasat (3,9%), Victor Osipov (1,7%) şi Victor Şelin (1,2%). Pentru alţi politicieni au optat mai puţin de 1% din respondenţi.
• În regiunea transnistreană din cei 28% de respondenţi, care şi-au declarat opţiunile politice, de cea mai mare popularitate se bucură: Marian Lupu (46,5%), Vladimir Voronin (42,4%), Valeriu Pasat (3,2%), Vlad Filat (2,6%), Serafim Urecheanu (1,9%), Zinaida Greceanâi (1,7%), Vladimir Ţurcan (0,8%).
• În scopul concretizării aprecierilor date de populaţie respondenţilor noştri li s-a propus să estimeze nivelul de încredere faţă de politicienii, înscrişi în listă şi pusă la dispoziţie lor. Nici unul din liderii politici încă nu se bucură de încrederea majorităţii populaţiei. Analiza acestui indicator, în raport cu liderii politici de cel mai înalt rang, a demonstrat că aici se bucură de cea mai mare simpatie prim-ministrul şi preşedintele Partidului Liberal Democrat Vlad Filat. În el au încredere totală sau „într-o anumită măsură” 46% din respondenţi (respectiv 21% şi 25%). Este relativ înalt şi rating-ul persoanelor de primă importanţă din ţara noastră. În preşedintele Partidului Democrat Marian Lupu au încredere 41% din cei chestionaţi (11% - totală şi 30% - „într-o anumită măsură”). De primarul general al mun. Chişinău Dorin Chirtoacă îşi leagă speranţa 35% din populaţie (14% au încredere totală şi 21% – „într-o anumită măsură”). În preşedintele Partidului Comuniştilor Vladimir Voronin au încredere 34% (19% – totală şi 15% – „într-o anumită măsură”). În preşedintele Partidului Liberal Mihai Ghimpu şi Zinaida Grecianâi au încredere câte 29% din cei intervievaţi. În preşedintele Partidului Alianţa „Moldova Noastră” Serafim Urechean şi Alexandru Tănase au încredere câte 24% din populaţie, în Victor Osipov – 18%, Dumitru Diacov – 17%, în Valeriu Pasat şi Veaceslav Untilă – câte 10%, în Vitalia Pavlicenco – 9%, Anatol Plugaru, Vladimir Ţurcan, Gheorghe Sima, Victor Şelin şi Andrei Stratan – câte 8%, Nicolae Andronic, Valerii Climenco şi Sergiu Mocanu – câte 7%, Iurie Roşca – 6%. Alţi lideri politici au acumulat mai puţin de 5% din respondenţi.
• În ţară nu există nici un partid politic care s-ar bucura de încrederea majorităţii populaţiei. De cel mai înalt rating se bucură Partidul Comuniştilor (45% din respondenţi). Indicii celorlalte partide constituie: 42% pentru Partidul Liberal Democrat, 35% – Partidul Democrat, 33 % – Partidul Liberal, 26% – Partidul Alianţa „Moldova Noastră”, 17% – Partidul Umanist din Moldova, 13% – Partidul Naţional Liberal din Moldova. Partidul Mişcarea „Acţiunea Europeană”, Partidul „ Moldova Unită” , Partidul Ecologic ” Alianţa Verde” şi Partidul Social Democrat au acumulat câte 9%. Ponderea celorlalte partide politice în aspectul încrederii populaţiei e sub 9%.
• Prezentarea la urne. Sondajul a demonstrat că în cazul în care alegerile s-ar desfăşura în prima duminică (ce urmează după sondaj), atunci 58% din respondenţi ar merge cu siguranţă la vot, 23% – probabil că s-ar prezenta, 8% – probabil că nu s-ar prezenta, 5% – sunt siguri că nu vor merge la vot, 6% – încă nu s-au determinat.
• Doar 3% dintre locuitorii intervievaţi ai regiunii transnistrene au manifestat interes faţă de scrutinul parlamentar din Republica Moldova.
• Respondenţilor li s-a propus să numească motivele absenteismului la alegeri. Au fost formulate 2 întrebări: prima – în aspect personal – respondentul a indicat propriile lui motive; a doua – de a invoca cauzele neparticipării altor persoane. Analiza rezultatelor ne demonstrează că motivul principal de neprezentare la alegeri a cetăţenilor este absenţa cetăţenilor din localitatea, unde ei sunt înregistraţi: la momentul alegerilor ei se aflau în alte localităţi ale ţării sau la muncă peste hotare. Opinia, conform căreia o parte dintre alegători s-ar află în străinătate, au menţionat-o 37% din cei chestionaţi. Am înregistrat şi alte afirmaţii: „nici un partid nu m-a convins” (32%), lipsa dorinţei de a vota sau, pur şi simplu, „nu doresc să merg la votare” (25%). Pe locul trei a fost sensibilizată insatisfacţia de situaţia social-economică din ţară (31%).
O parte considerabilă dintre respondenţi (28%) au invocat pierderea încrederii în partide şi în candidaţi; neglijarea intereselor electoratului de către persoanele publice (27%); protest contra corupţiei funcţionarilor publici (22%); votul lor nu va schimba nimic în rezultatele alegerilor sau „votul meu nu contează” (19%). Totodată, insuficienţa informaţiei despre candidaţi au menţionat-o fiecare al zecelea intervievat.
Cel mai rar se întâlnesc următoarele motive: incorectitudinea desfăşurării campaniei electorale (6%), problemele de sănătate şi vârsta înaintată (5%), partidul în care au încredere nu are nici o şansă de a trece pragul electoral (4%), timpul nepotrivit de organizare şi desfăşurare a scrutinului electoral (2%), necunoaşterea numărului secţiei de votare, accesul anevoios la secţia de votare, procedurile de votare li se par complicate (1%), i-au derutat rezultatele sondajelor sociologice (0,4%).
Prin urmare, evidenţiem principalele motive de neparticipare la alegeri: absenţa din localitate sau din ţară, capacitatea de convingere a concurenţilor electorali, insatisfacţia de situaţia social-economică, lipsa încrederii faţă de candidaţi, protestul împotriva corupţiei în rândul funcţionarilor publici.
• Dacă în duminica ce urmează după sondaj vor avea loc alegerile parlamentare, o parte considerabilă din respondenţi (11%) nu ştiu cu cine să voteze. Alte 5% nu au dat un răspuns concret. Deci, aproape fiecare a şasea persoană intervievată n-ar fi putut face o alegere întemeiată. 27% vor vota cu Partidul Comuniştilor, 19% - cu Partidul Liberal Democrat din Moldova, 10% - cu Partidul Democrat din Moldova, 9% - cu Partidul Liberal, 6% - cu Partidul Alianţa „Moldova Noastră”, 4% - cu Partidul Umanist din Moldova, 2% - cu Partidul Mişcarea „Acţiunea Europeană”. Celelalte partide politice au acumulat un număr sub 2%.
• Dintre respondenţii, care şi-au exprimat opţiunea de vot (84%), cei mai mulţi au pledat în favoarea Partidului Comuniştilor (32%). În continuare, conform numărului de voturi acumulate, urmează: Partidul Liberal Democrat din Moldova – 22%, Partidul Democrat din Moldova – 12%, Partidul Liberal –11%, Partidul Alianţa „Moldova Noastră” – 7%, Partidul Umanist din Moldova – 5%, Partidul Mişcarea „Acţiunea Europeană” – 3%. Celelalte partide politice au acumulat un număr sub 3%.
• 18% dintre cetăţenii cu drept de vot din regiunea transnistreană vor vota cu Partidul Democrat din Moldova, 16% – cu Partidul Comuniştilor, 5% - cu Partidul Umanist din Moldova, 2% - cu Partidul „ Moldova Unită”, 1% - cu Partidul Liberal. Ceilalţi (58%) n-au putut face o alegere întemeiată.
• Respondenţii au fost rugaţi să-şi motiveze opţiunile politice. 31% – apreciază înalt calităţile liderului formaţiunii, 29% – activităţile concrete ale partidului, transpunerea în viaţă a aşteptărilor oamenilor, respectul faţă de popor, fidelitatea faţă de electorat. 18% din cei chestionaţi votează un anumit partid, dat fiind faptul că împărtăşesc ideologia şi politica acestuia, îi acceptă programul; 15% – apreciază echipa puternică a partidului; 6% – lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii.
• Conform rezultatelor studiului, în ultimii ani 28% dintre respondenţi şi-au schimbat preferinţele electorale, motivele fiind următoarele: m-am dezamăgit în programe, partide şi politicieni – 59,7%; mi-am schimbat opiniile sub influenţa agitaţiei electorale – 21,7%; a scăzut nivelul de trai, s-a deteriorat calitatea vieţii – 12,4%; altceva – 6,2%.
• Vorbind despre calitatea desfăşurării campaniei electorale, 46% dintre cei chestionaţi au afirmat că ea se desfăşoară fără încălcări, 32% au indicat că au fost admise încălcări, restul 22% sau aproape o cincime din respondenţi nu cunoaşte şi nu s-a putut pronunţa în acest sens.
Intervievaţii care nu dispun de informaţii suficiente despre partidele politice, au precizat următoarele motive:
1. informaţiile despre partidele politice din mijloacele de informare în masă sunt incomplete – 34% din cei chestionaţi;
2. nu i-a fost prezentat mecanismul de realizare al programului electoral al candidaţilor – 29%;
3. a fost ocupat de alte probleme – 21%;
4. priveşte rar emisiunile TV – 16%;
5. nu citeşte ziare – 10%;
6. nu a încercat personal să afle ceva despre candidaţi – 9%;
7. nu ascultă radioul – 7%.
• Respondenţii, totodată, au precizat modalitatea de obţinere a informaţiei privind procedura de votare. 8% dintre ei au fost informaţi la secţia de votare. O parte, mult mai mare – 68%, s-a documentat din mass-media, 13% au aflat de la rude, vecini.
Printre alte surse de informare cu privire procedura de votare au fost nominalizate organizaţiile neguvernamentale, codul electoral, anunţurile, dar şi informaţiile oferite la locul de muncă.
Generalizând cele expuse, vom menţiona că, potrivit cercetării sociologice, marea majoritate a respondenţilor (85%) consideră că este important şi foarte important ca cetăţenii ţării noastre să participe la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010.
III. Relaţii externe
• Conform opiniei respondenţilor, Republica Moldova are cele mai bune relaţii cu România – 77%. Ucraina – 70%, Uniunea Europeană – 69%, SUA – 61%, Federaţia Rusă – 50%. Cetăţenii din regiunea transnistreană consideră că Republica Moldova are cele mai bune relaţii cu România – 60%, SUA – 53%, Uniunea Europeană – 43%, Federaţia Rusă – 40% Ucraina – 38%,.
• În cazul în care duminica următoare respondenţii ar fi puşi în situaţia de a se pronunţa pe marginea problemei referitoare la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cea mai mare parte a respondenţilor (63%) ar vota pro, 15 % – împotrivă şi doar 6% din cei intervievaţi n-ar participa la vot. 17 % din respondenţi n-au fost în stare să se exprime limpede la această întrebare. Cetăţenii din regiunea transnistreană ar vota pro – 19%, împotrivă – 39 %, 8% – n-ar participa la vot. 34 % din respondenţi n-au nici o opţiune privind acest referendum.
• Dacă duminica următoare ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la NATO, 24% din respondenţi s-ar pronunţa pozitiv în această chestiune, 38% - împotrivă, iar 8% – n-ar participa la vot. E mare şi numărul celora care nu ştiu dacă este necesar ca Moldova să adere la NATO (26%). 4% dintre persoanele intervievate, în general, nu ştiu ce reprezintă NATO.
• Rezultatele privind opţiunile cetăţenilor din regiunea transnistreană referitor aderarea Republicii Moldova la NATO: ar vota pro – 7%, împotrivă –- 52 %,, 8% –n-ar participa la vot. 33 % din respondenţi n-au nici o opţiune în acest sens.
Victor Mocanu,
preşedintele Asociaţiei Sociologilor
şi Demografilor din Republica Moldova,
doctor în sociologie
tel: (373-22) 271561; gsm (373-69) 135261
e-mail [email protected]
|
