INFO-PRIM: Cercetările arheologice, ignorate de autorităţi

2010-10-05

2010-10-04/16:31 „Chişinăul este unica capitală europeană care nu desfăşoară săpături arheologice sistematice. Autorităţile nu promovează investigaţiile arheologice şi nu îndeplinesc măcar minimul de cercetări obligatorii în zonele cu aşezăminte vechi”, a declarat doctorul Ion Tentiuc la o masă rotundă organizată cu prilejul Zilei aşezămintelor umane, transmite Info-Prim Neo.

Ion Tentiuc, şeful sectorului arheologie la Muzeul de Arheologie şi Istorie a Moldovei, a menţionat că vatra istorică a capitalei este un monument de importanţă naţională, protejat de stat, unde toate intervenţiile trebuie să fie făcute numai după cercetarea prealabilă de către arheologi a situaţiei din zonă.

„În cazul identificării unor straturi culturale, beneficiarul construcţiilor iniţiate este obligat să aloce o anumită sumă, prevăzută în proiectele de construcţie, pentru investigaţii arheologice, lucru care nu s-a făcut după 1945”, a menţionat Ion Tentiuc.

Potrivit profesorului, în pofida atenţionărilor făcute de arheologi, a patra parte din necropola descoperită în zona bisericii Măzărache, a fost distrusă în timpul unor lucrări de construcţie, în anul 1997.

Biserica Măzărache este cea mai veche din capitală, fiind înălţată în 1742. Pe 14 octombrie biserica îşi are hramul şi cercetătorii au fost grăbiţi să încheie săpăturile. Până acum în zonă a fost descoperită o construcţie arhitecturală, probabil un vechi apeduct de la sfârşitul secolului XIX. Aici a fost găsit şi cel mai vechi cimitir al Chişinăului, cu 52 de morminte, care a fost deschis probabil de la sfârşitul secolului XV până la începutul secolului XIX.

„Descoperirea de tezaure din epoca romană, din evul mediu timpuriu şi a multor monede din epoca Hoardei de Aur, secolul XIV, mărturisesc că aici existau aşezări umane înainte de 1436, prima menţiune oficială a Chişinăului”, a remarcat profesorul Tentiuc.

Un alt arheolog, Sergiu Bodean, a comunicat că Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a efectuat cercetări în parcul Valea Morilor în 2009-2010. „Importanţa cercetărilor rezidă în faptul că prima dată sunt descoperite şi cercetate vestigii din eneolitic, mileniul V î.e.n., şi din evul mediu timpuriu”, a menţionat Sergiu Bodean.

Cercetătorii Serghei Agulnicov şi Sergiu Popovici, de la acelaşi institut, au întocmit o hartă arheologică a municipiului Chişinău pe care au dat-o Primăriei şi altor oficiali responsabili şi specialişti în domeniu în speranţa că se va ţine cont de ea cînd se vor autoriza proiectele de construcţii. Motivul pentru care nu o pot face publică, spun ei, este necesitatea de a proteja aceste situri de aşa-zişii „arheologi negri”, „căutători de comori”.
Serghei Agulnicov a spus că în mai multe cazuri autorităţile trec cu vederea atenţionările arheologilor, iar ca rezultat, numeroase obiecte arheologice descoperite la suprafaţă, în loc să fie recuperate, sunt distruse de construcţii ieftine.

Ziua mondială a aşezămintelor umane este marcată în prima zi de luni din octombrie. Moldova este al treilea an membru al Consiliului Economic şi Social al ONU (ECOSOC) în Europa de est.

Sursa: http://www.info-prim.md/?x=24&y=33862