Masă rotundă
Recent Academia de Ştiinţe a Moldovei a lansat pentru discuţii publice Concepţia de dezvoltare a antreprenoriatului inovaţional în Republica Moldova (denumită în continuare Concepţie). Principiile preconizate în Concepţie corespund priorităţilor dezvoltării socio-economice pe termen lung, reflectate în Programul Guvernului RM „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2009-2013, obiectivelor Programului de stat de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) pentru 2009-2011, inclusiv principiilor unei economii bazate pe cunoaştere. Proiectul de document stabileşte obiectivele, direcţiile şi căile de dezvoltare ale antreprenoriatului inovaţional în ţară, conţine principiile şi mecanismele de implementare ale acestuia, ce vor permite asigurarea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea subiecţilor business-ului inovaţional mic şi mijlociu.
În cadrul acestui proces, în data de 21 septembrie curent, a avut loc o masă rotundă la care s-a discutat proiectul Concepţiei. La eveniment au participat reprezentanţi ai Guvernului, mediul ştiinţific şi celui de afaceri, societăţii civile, alte persoane interesate de tema dezvoltării antreprenoriatului inovaţional în Republica Moldova.
Moderatorul mesei rotunde, viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a salutat iniţiativa organizării discuţiilor publice a Concepţiei de dezvoltare a antreprenoriatului inovaţional în Republica Moldova, o temă de mare actualitate pentru ţară. “Cei din sfera de cercetare şi dezvoltare sunt primii care observă unele fenomene şi aduc idei noi, – a menţionat viceprim-ministrul. – Dar nu a existat o viziune comună, care să unească ideile cu acţiunile diferitor structuri la nivel de stat. Ministerul Economiei şi Guvernul încearcă să aibă această capacitate, să integrăm ceea ce se face astăzi în domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare în economia naţională. În acest sens, trebuie să avem o viziune clară şi coerentă. Este necesar de făcut şi o precizare în Concepţie: avem sau nu avem potenţialul necesar în vederea asimilării inovaţiilor.”
În cadrul dezbaterilor pe marginea subiectului abordat acad. Gheorghe Duca, preşedintele a AŞM, s-a referit la unele realizări ştiinţifice din ţară, a menţionat semnificaţia activităţii Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic în implementarea Concepţiei nominalizate, importanţa Liceului academic şi a Universităţii AŞM în pregătirea noilor cadre de cercetători. Dar când vorbim de inovare şi implementare, – a specificat vorbitorul, – menţionez cu tristeţe: ne plasăm pe locul 123 în topul inovaţiilor din 139 de state. După cum se ştie, elementul de baza al unei economii sunt întreprinderile mici şi mijlocii, care în mod ordinar asimilează inovaţiile. Finanţarea sferei ştiinţei şi inovării rămâne o problemă arzătoare, soluţionarea căreia ar avea un impact favorabil asupra dezvoltării durabile a ţării. Drept exemplu concludent poate fi considerat experienţa Scoţiei, care a investit în stimularea antreprenoriatului inovaţional în 2009 - 300 milioane de lire sterline. Cu această sumă s-au deschis peste 12 mii de întreprinderi mici şi mijlocii, în care au fost angajaţi 100 mii de persoane, inclusiv şomeri. Sunt convins că adoptarea Concepţiei de dezvoltare a antreprenoriatului inovaţional în Republica Moldova va contribui efectiv la elaborarea Strategiei de dezvoltare a economiei inovaţionale.”
Dr. hab. Alexandru Stratan, directorul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică, a prezentat ideile de bază ale proiectului Concepţiei, subliniind că scopul pe care şi-l propune acest document constă în formularea şi concretizarea obiectivelor strategice ale activităţii inovaţionale în Republica Moldova, identificarea mecanismelor şi instrumentelor de realizare a acestor obiective vitale pentru economia naţională. În contextul dat, conform celor relatate de autor, sunt luate în consideraţie experienţa ţărilor occidentale, specificul societăţii moldoveneşti, politicile şi aspiraţiile de integrare europeană ale statului nostru, potenţialul existent. Totodată, raportorul a reflectat obiectivele Concepţiei discutate, direcţiile principale şi etapele de realizare ale acesteia, rezultatele preconizate, precum şi conceptul economiei inovaţionale.
„Concepţia de dezvoltare a antreprenoriatului inovaţional va fi utilă dacă se va implementa concomitent şi prevederile din ultimul capitol, – a specificat dr. Alexandru Muravschi, expert în economie. – Scopul şi obiectivele ei trebuie să fie armonizate. E necesar de evidenţiat ce potenţial avem. Chiar şi cei mai buni studenţi nu sunt orientaţi astăzi spre afaceri, absolvenţii, cu siguranţă, nu formează masa critică de antreprenori.”
Vitalie Andrievschi, analist politic, consideră că economia inovaţională poate oferi perspective pozitive de dezvoltare a ţării. E foarte important să determinăm şi priorităţile, unde vor fi focusate potenţialul financiar (fie şi redus) şi cel intelectual, pe care îl pierdem în ultimii ani. Parcurile tehnologice n-au atins nivelul aşteptat de dezvoltare şi necesită investiţii serioase. Analistul a atras atenţia, de asemenea, la necesitatea îmbunătăţirii sistemului educaţional pentru fortificarea potenţialului ştiinţific şi inovator al ţării. În acest sens, a propus concentrarea potenţialului ştiinţific din domeniul educaţiei în cadrul unor „mega-universităţi” ce vor oferi calitate, nu doar cantitate, unde instruirea şi cercetarea vor fi împreună. Aceste mega-universităţi urmează să fie conectate la Academia de Ştiinţe. E necesar să conştientizăm că statul trebuie să coopereze cu ştiinţa şi educaţia, să formeze un sistem complex.
Eugen Roşcovan, preşedintele Asociaţiei Micului Business, a propus ca în document să fie accentuată susţinerea antreprenoriatului privat, fiindcă anume el are nevoie cel mai mult de acest sprijin, deşi e conştient de faptul că echipele ştiinţifice elaborează mai uşor şi mai rapid ideile inovaţionale. De asemenea, dânsul recomandă crearea IMM-urilor inovaţionale în cadrul AŞM cu finanţarea respectivă, precum şi promovarea mai activă a inovaţiilor în cadrul unor tendere sau concursuri naţionale. Prin urmare, aceste rezultate ştiinţifice vor fi scoase la lumină în aspectul implementării sau a cercetării eficienţei lor economice.
Vasile Mirzenco, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din Republica Moldova, a atenţionat participanţii la masa rotundă asupra faptului că inovaţiile nu ajung în producere. În special, din cauza că nu există infrastructura respectivă, unde antreprenorul s-ar informa cu tot ce este nou şi necesar pentru el ca să poată investi într-o inovaţie sau alta şi în perspectivă să obţină profit. În încheiere, oaspetele a apreciat faptul că în proiectul discutat sunt reflectate aceste momente: crearea infrastructurii şi promovarea produselor inovaţionale pe piaţă.
Dr. Ghenadie Cernei, directorul general al Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, a propus sa fie adusă o claritate privind priorităţile de dezvoltare a antreprenoriatului inovaţional. „E clar că nu avem suficiente forţe şi condiţii pentru a dezvolta toate sectoarele economiei şi a fi buni în toate domeniile. În aspectul globalizării specializarea este acea formulă care ar putea să ne ajute să ne dezvoltăm. Referitor la concepţie, voi mai sublinia că cele 6 direcţii formulate vor scoate în evidenţă problemele cu care se confruntă antreprenoriatul inovaţional. Este important ca această Concepţie de dezvoltare inovaţională a ţării să consolideze eforturile tuturor celor cointeresaţi de a realiza obiectivele ei”.
Prof. univ. Larisa Bugaian, prorectorul Universităţii Tehnice a Moldovei: „Noi trebuie să definim în Concepţie: dacă producem o inovaţie, aceasta este ştiinţă şi investiţiile din domeniu pot conduce la un rezultat imediat, la altul pe termen lung sau la un rezultat negativ. Al doilea moment la care aş vrea să atrag atenţia – pentru asimilarea noutăţilor ştiinţifice sunt nevoie de investiţii. De asemenea, trebuie de făcut delimitarea inovaţiilor destinate pentru vânzare de cele pentru implementare, precum şi ajustarea legislaţiei cu privire la patentare.
Acad. Boris Găină, coordonatorul subsecţiei agricole, a scos în evidenţă aspecte practice ale implementării rezultatelor ştiinţifice. Sunt cazuri, – a mărturisit savantul, – când un agent economic se obligă iniţial să cofinanţeze un proiect. La un moment dat, pe la mijlocul anului, bunăoară, nu mai are bani pentru cofinanţarea lucrării şi totul rămâne baltă. Din această cauză s-a adresat reprezentanţilor Guvernului ca în situaţii similare să intervină cu o susţinere a celor mai bune proiecte de transfer tehnologic.
Dr. Valeriu Ciorbă, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Cercetători „Pro-Ştiinţa” a abordat detaliat problema îmbunătăţirii statisticii în domeniu.
În încheierea dezbaterilor, viceprim-ministrul Valeriu Lazăr a concluzionat: oportunitatea elaborării unui document ca cel discutat astăzi – Concepţia de dezvoltare a antreprenoriatului inovaţional în Republica Moldova – este evidentă. Ea poate servi drept bază pentru discuţii, pentru alte acţiuni concrete în acest sens. Noţiunile, obiectele ştiinţifice necesită a fi transformate prin instrumentele respective de ordin juridic, instituţional etc. în active economice, pe care le vom putea pune în circuit. Proiectul de document trebuie desăvârşit şi finisat în contextul discuţiilor de azi, deşi sunt elemente la care nu avem încă un răspuns conceptual. Totodată, pe lângă înlesnirile fiscale necesită a fi identificate şi alte tipuri de ajutoare şi asistenţă.
Centrul Media al AŞM
|