Acum 19 ani … mărturiile istoricilor

2010-08-26

 

Cercetătorii Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei s-au întrunit, pe 26 august curent, într-o conferinţă ştiinţifică cu genericul „Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova (27 august 1991): semnificaţii, obiective, realizări”, majoritatea dintre participanţi fiind martori oculari al evenimentului istoric nominalizat, a acelor clipe de maximă trăire emoţională, de la care s-au scurs deja 19 ani. Prezent la manifestare cu un cuvânt de salut, dr. în istorie Ion Negrei, viceprim-ministru al Republicii Moldova, a evidenţiat semnificaţia Declaraţiei de independenţă, ce-a pus capăt regimului sovietic de ocupaţie şi a creat temelia pentru constituirea statalităţii Republicii Moldova, ca stat suveran, independent şi democratic. La acele cuceriri de la finele lui august 1991 – Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova (27 august) şi decretarea limbii moldoveneşti ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină (31 august) – şi-au adus contribuţia şi savanţi de la Academia de Ştiinţe a Moldovei, care au dat dovadă de curaj, rostind adevărul istoric şi cel cu privire la limba vorbită pe teritoriul ţării noastre. Şi astăzi actuala guvernare are nevoie de soluţii concrete, de opinii în rezolvarea unor probleme complicate ale ţării, a specificat în încheiere viceprim-ministrul.

Participanţii la conferinţă au fost salutaţi de acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care a subliniat disponibilitatea oamenilor de ştiinţă de a contribui şi continuare la soluţionarea unor probleme ale ţării, inclusiv cele ce ţin de economie, constituirea statului de drept, pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare – chezăşie a creării unei societăţi bazate pe cunoaştere. Remarcăm faptul că Republica Moldova este susţinută în aspiraţiile ei de integrare europeană şi prin contribuţia concretă a savanţilor noştri din unele domenii ale ştiinţei la evoluţia cercetării mondiale, a specificat preşedintele AŞM.

Moderatorul conferinţei ştiinţifice, dr. în istorie Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, şi-a prezentat comunicarea întitulată „Contextul şi premisele Actului de Independenţă”. Astfel, vorbind la figurat, au fost răsfoite filele trăite de autor în perioada 1988–1989 şi începutul anilor `90, când a luat naştere mişcarea de emancipare democratică şi s-a dezvoltat prin unele organizaţii active ca Cenaclul „Alexei Mateevici”, Mişcarea Democratică pentru Susţinerea Restructurării, Frontul Popular, constituit la 20 mai 1989. Graţie structurilor date, au început bătăliile pentru extinderea drepturilor suverane ale fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Aceste aspiraţii ale poporului au şi motivat primele acte legislative, elaborate de Parlament, referitoare la simbolurile ţării – Tricolorul, Stema de Stat, Declaraţia suveranităţii RSSM şi altele, care, în final, au condus la adoptarea Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova şi la decretarea limbii moldoveneşti ca limbă de stat şi reintroducerea în circuit a grafiei latine.

La această conferinţă prof. univ. Andrei Smochină, dr. hab. în drept din cadrul aceluiaşi institut, şi-a propus să abordeze un alt aspect al temei discutate: „Consideraţiuni cu privire la semnificaţia juridică a Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova”. Dr. în istorie Ion Varta s-a referit în comunicarea sa la „Mişcarea Democratică pentru Susţinerea Restructurării şi Frontul Popular din Moldova (1988–1991). Program şi acţiune”. Un alt cunoscut cercetător, dr. în istorie Anatol Ţăranu, participant şi martor al acelor evenimente, a reflectat o temă, la fel de interesantă, dar şi actuală „Primul Parlament democratic şi gestionarea crizei transnistrene”, problemă care a evaluat, după cum ştim, într-un conflict militar şi s-a finalizat cu crearea de facto a aşa numitei republici moldoveneşti transnistrene, nerecunoscută şi astăzi de comunitatea internaţională.
Prof. univ. Valeriu Cozma, dr. hab. în istorie, s-a referit în studiul său la etapa contemporană de dezvoltare a ţării noastre – „Independenţa Republicii Moldova: între „idei” şi „realitate”. În acest context, dr. în filozofie Victor Juc, din cadrul Institutului Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al AŞM, a prezentat subiectul „Instituţionalizarea sistemului politic din Republica Moldova”. Prin urmare, specialiştii din domeniul istoriei de la Academia de Ştiinţe, pe parcursul a două ore şi ceva, au parcurs pas cu pas scurta istorie de 19 ani de independenţă a Republicii Moldova cu pagini de glorie, dar şi tragice, prin care i-a fost dat să treacă. Să învăţăm şi să tragem concluzii şi din experienţa noastră, dar şi a altora.

Tatiana Rotaru