Marţi, 27 iulie 2010, la Academia de Ştiinţe a Moldovei a avut loc o Conferinţă de presă, având drept obiectiv problema ftalaţilor în vinuri.

După multiplele învinuiri la adresa vinurilor moldoveneşti (la metale grele, la pesticide), precum că ca acestea nu ar corespunde exigenţelor Federaţiei Ruse, Serviciul medico-sanitar „Rospotrebnadzor” vine cu noi acuzaţii. Astfel, autorităţile de specialitate au fost informate recent că în vinurile din R. Moldova s-au testat cantităţi sporite în derivaţii ftalaţilor, în special, a di-butyl-ftalaţilor.

„Prezenţa ftalaţilor a fost depistată în concentraţii foarte mici, adică concentraţii ce nu depăşeau limita maximum admisibilă (LMA) pentru apa potabilă. Mediana acestor rezultate se află în intervalul mai mic decât 0,1 şi mai mare decât 0,01 mg/l”, a declarat în cadrul conferinţei de presă dr. hab. Rodica Sturza, administrator, Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice, MAIA.

Mai mult, expertul susţine că, conţinutul de ftalaţi nu se reglementează în R. Moldova, problema ftalaţilor fiind una nouă pentru ţara noastră. Dată fiind, însă, apariţia problemei în cauză, Domnia sa a specificat că de la apariţia în presă a informaţiei privind prezenţa ftalaţilor în vinurile moldoveneşti, Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice a efectuat testări a 180 de probe, atât referitor la stocurile întreprinderilor, cât şi probe de control care se aflau în Rusia. Concluzia la care s-a ajuns este că reziduurile de ftalaţi sunt infime, aflate în apropierea limitei de detectare, astfel încât nu prezintă nici un pericol pentru sănătatea consumatorului.

Făcând o mică introducere, Domnia sa a subliniat că ftalaţii, producţia mondială anuală a cărora este de 3 mln de tone, reprezintă plastificatori care se folosesc pentru cauciucuri, vopsele, jucării, produse cosmetice, astfel încât se poate spune că prezenţa poliftalaţilor este peste tot.

Problema, care îi preocupă pe specialişti, însă, rezidă în faptul că până în prezent nu este stabilită o limită legală pentru conţinutul ftalaţilor, nici în vinuri şi nici în materia primă-struguri. Evident, problema ftalaţilor rămâne în vizorul tuturor instituţiilor de cercetare şi testare a calităţii, susţin experţii, cu recomandarea de a continua monitorizarea acesteia.

În context, în scopul studierii metodelor de analiză a produselor vitivinicole, la iniţiativa preşedintelui AŞM, acad.Gheorghe Duca, printr-o Dispoziţe, a fost creat un grup de lucru, în vederea depistării contaminaţilor cu di-butyl-ftalat. În cadrul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM, Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare şi Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice s-a iniţiat un Proiect de investigare, scopul căruia este anume de a determina statistic di-butyl-ftalatul în vinurile produse în Moldova, căilor de contaminare a lor cu ftalaţi, metabolismului posibil al acidului ftalic în viţa de vie etc.

Potrivit acad. Boris Gaina, academician-coordonator al Subsecţiei Ştiinţe Agricole din cadrul Secţiei Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a AŞM, specialiştii din grupul de lucru vor analiza căile de contaminare a materiei prime a strugurilor şi a vinurilor cu di-butyl-ftalat pentru a elabora recomandări de determinare sau excludere completă a poluării materiei prime şi vinurilor. De asemenea, vor fi studiate toate materialele auxiliare care se utilizează în vinificaţie care pot lăsa „urme” ale acestor compuşi.

În concluzie, susţine academicianul, „va fi elaborată o statistică suficient de reprezentativă a conţinutului di-butyl-ftalatului în vinuri, care va demonstra că, concentraţiile atestate sunt net inferioare limitelor, pe care Rusia le invocă”.

Mai mult, va fi examinată ipoteza înaintată de grupul de lucru, potrivit căreia „s-ar putea ca pesticidele sistemice să intre în circuitul interior al plantelor şi într-un metabolism specific să se obţină acidul ftalic”, a mai specificat oenologul Boris Gaina.

„În proiectul respectiv vom încerca să elaborăm recomandări pentru actele normative ale R. Moldova privind introducerea limitelor admisibile de ftalaţi”, a accentuat dr. Oleg Bogdevici, director adjunct la Institutul Geologie si Seismologie al AŞM, membru al grupului de lucru. Un lucru pozitiv pe care a ţinut să-l remarce savantul e că s-a atras atenţia asupra substanţelor toxice care anterior nu erau verificate, acest lucru fiind de o importanţă majoră atât pentru societate, mediu, cât şi pentru produsele ce se exportă.

Despre toxicitatea acestui component a menţionat, în cadrul conferinţei de presă şi dr.hab. Maria Gonţa, sef Catedră Chimie Ecologică şi Industrială, USM, expert în toxicologia alimentară, reiterând ideea colegilor antevorbitori că, „acele concentraţii care au fost depistate în vinurile din R. Moldova nu au o astfel de acţiune care să atingă doza ce ar putea conduce la atare efecte toxice”.

Un Raport amplu al grupului de lucru privind concluziile la care au ajuns specialiştii va fi prezentat la finele anului curent.

Potrivit specialiştilor în domeniu, până la momentul dat nici o ţară din lume nu a stabilit LMA pentru reziduurile de ftalaţi în produse alimentare, inclusiv vinuri.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM, 27-23-37