Mâine, 27 iulie, 2010, ora 11:00, în Sala Argintie a Academiei de Ştiinţe Moldovei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1) va avea loc Conferinţa de presă cu genericul: „Problema ftalaţilor în vinuri: este aceasta un impediment în comerţul cu Rusia”?

Conferinţa de presă va fi susţinută de către:
acad. Boris Gaina, academician coordonator al Subsecţiei Ştiinţe Agricole din cadrul Secţiei Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a AŞM;
dr.hab. Rodica Sturza, administrator Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice, MAIA;
dr.hab. Maria Gonţa, sef Catedra Chimie Ecologică şi Industrială, USM, expert în toxicologia alimentară;
dr. Oleg Bogdevici, director adjunct la Institutul Geologie si Seismologie ASM.

Notăm că după o serie de învinuiri la adresa vinurilor moldoveneşti, precum că acestea nu ar corespunde cerinţelor Federaţiei Ruse, la începutul lunii iulie 2010, Serviciul medico-sanitar „Rospotrebnadzor” a lansat o nouă campanie de învinuiri în adresa calităţii vinurilor importate din Republica Moldova. De data aceasta, acestea au fost învinuite de prezenţa reziduurilor de dibutilftalat. Motivul invocat constă în asigurarea inofensivităţii conţinutului vinurilor consumate de către populaţia Rusiei. Această decizie a instituţiei de control de stat a Federaţiei Ruse a fost urmată de o acutizare a situaţiei privind exportul vinurilor produse în Moldova pe piaţa acestui stat – membru al Comunităţii Statelor Independente.

Ftalaţii reprezintă o clasă de substanţe chimice, care se utilizează extrem de larg, fiind în special folosiţi drept plastificatori – adaosuri la substanţele polimerice (mase plastice, cauciucuri) (90% din producţia mondială de ftalaţi, care constituie în mediu 3 mln tone/an). Se folosesc pentru calitatea de a imprima polimerilor plasticitate şi rezistenţă la rupere. Alte 10% din producţia mondială de ftalaţi se folosesc în vopsele, în produsele cosmetice, de parfumerie, etc.

O nouă directivă europeană ЕС 2007/19, intrată în vigoare din 1 iulie 2008 recomandă statelor membre de a interzice utilizarea materialelor plastice, cauciuc, pelicule de ambalat, carton impregnat, celuloză, etc, care conţin ftalaţi şi pot să vină în contact cu apa potabilă sau alimentele. Dacă este imposibil de a eviata acest lucru, se stabileşte o limită de migrare totală şi specială pentru fiecare ftalat.

Până la momentul dat nici o ţară din lume nu a stabilit LMA pentru reziduurile de ftalaţi în produse alimentare, inclusiv vinuri. Recomadări OIV nu există, deşi au fost desfăşurate mai multe proiecte şi ante-proiecte, decizia privind stabilirea unor limite legale nu a fost fost luată.

Metodă aprobată pentru testarea reziduurilor de ftalaţi în vinuri nu este, dar s-a propus legalizarea metodei utilizate în Federaţia Rusă (pentru apă). De la momentul declanşării crizei, au fost efectuate cca 180 de analize ale vinurilor din stocurile de la întreprinderi.

Rezultatele obţinute demonstrează, că în majoritatea probelor testate conţinutul rezidual de dibutilftalat este cu mult sub LMA pentru apa potabilă (Conform ГН 2.1.5.1315-03 şi modificării ГН 2.1.5.2280-07 «ПДК химических веществ в воде водных объектов питьевого и культурно-бытового водопользования», pentru apa potabilă limita este stabilită de 0,2 mg/l ). Atunci de ce au fost respinse vinurile moldoveneşti?

Deoarece ftalaţii sunt omniprezenţi şi persistă peste tot, evident că este primordială stabilirea unor limite legale, adică a CMA. De asemenea, este necesar de a stabili, care sunt căile posibile de contaminare ale vinului cu ftalaţi.

Actualmente, Academia de Ştiinţe a Moldovei a emis o Dispoziţie privind analiza produselor vitivinicole în vederea depistării contaminaţilor cu di-butyl-ftalat. În cadrul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM, Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare şi Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice s-a iniţiat un nou Proiect investigaţional, scopul căruia este de a determina statistic di-butyl-ftalatul în vinurile produse în Moldova, căilor de contaminare a lor cu ftalaţi, metabolismului posibil al acidului ftalic în viţa de vie etc.

Specialişti care fac parte din grupul de lucru vor formula recomandări ştiinţific argumentate referitor la evitarea contaminărilor strugurilor şi vinurilor cu di-butyl-ftalaţi, la stabilirea LMA reală în vinuri, la conţinutul ftalatului în vinurile produse în alte ţări ale lumii.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM, tel.27-23-37