Ieri, 15 iulie 2010, la Ambasada României din Chişinău a avut loc o conferinţă de presă, susţinută de către E.S. Marius Lazurcă, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României la Chişinău şi academicianul Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în cadrul căreia s-a anunţat demararea, la 1iulie curent, a procesului de cercetare comună în cadrul programului de granturi moldo-române.

Potrivit preşedintelui AŞM, la programul de granturi au participat peste 30 de instituţii de cercetare ştiinţifică atât din R. Moldova, cât şi din România, unde au fost depuse 47 de dosare, comisia mixtă de experţi selectând 24 de proiecte de interes reciproc – opt din aria ştiinţelor fundamentale, celelalte – având finalităţi aplicative în domenii prioritare de cercetare, precum: matematica, fizica, chimia, biologia, economia si medicina. La realizarea cercetărilor vor participa 400 de savanţi – 189 din R. Moldova şi 211 din România.

„Consider că finalitatea acestor proiecte comune de cercetare trebuie să fie integrarea în spaţiul comun atât regional, cât şi integrarea R. Moldova în spaţiul ştiinţific european, prin intermediul colegilor noştri din România”, lansarea acestor proiecte fiind o premieră şi a devenit posibilă ca urmare a Programului bilateral de colaborare între Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică din România (ANCŞ) şi Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM).

E.S. Marius Lazurcă a menţionat că aceste proiecte comune de cercetare sunt proiecte structurate pe mai multe direcţii strategice, orientate spre modernizarea ambelor state şi stimularea accesului lor mai performant pe piaţa ideilor, piaţa economică, europeană şi mondială. „Sunt proiecte finanţate în comun de ambele state şi prin aceasta comunitatea ştiinţifică atât din România, cât şi din R. Moldova dau un exemplu cât se poate de grăitor despre interesul reciproc pentru teme comune de cercetare, de a atinge obiective de modernizare şi de reforme în ambele state. Este important să mai constatăm că cercetarea ştiinţifică funcţionează bine, că raporturile bilaterale sunt intense între cele două comunităţi ştiinţifice din ambele ţări”, a subliniat ambasadorul.

Sub aspectul importanţei asocierii comunităţii ştiinţifice a R. Moldova la comunitatea ştiinţifică europeană, mai exact, la Programul Cadru 7 (PC7), acad. Gheorghe Duca a apreciat înalt susţinerea colegilor din România în procesul de asociere. „Vom fi prima ţară din spaţiul post-sovietic, cu excepţia Ţărilor Baltice, care va fi asociată la PC7 şi va participa alături de celelalte ţări membre la valorificarea surselor financiare din comunitatea europeană, destinate cercetării şi inovării”, cu titlu special subliniind că „cercetare naţională nu există”, iar produsul intelectual ştiinţific trebuie să devină produsul lumii întregi. Din acest punct de vedere, susţine preşedintele ASM, este necesar ca nu numai produsul să fie globalizat, dar să fie integrat însuşi procesul de cercetare.

În cadrul conferinţei, preşedintele AŞM, a propus, de asemenea, lansarea unui proiect comun de cercetare în domeniul istoriei, considerând că anume integrarea cercetătorilor din ambele ţări va da răspuns la multiplele întrebări si va pune punct tuturor speculaţiilor ce vizează trecutul istoric comun.

În contextul recentelor inundaţii care au afectat localităţile ambelor state, acad. Gheorghe Duca a subliniat frecvenţa, în ultimul timp, a hazardurilor naturii, mai exact, a celor acvatice. In acest sens, Domnia sa a venit cu propunerea de a crea o echipă de cercetători, ingineri, hidrobiologi atât din Moldova şi România cât şi din Ucraina, pentru a crea un Centru comun de monitorizare a inundaţiilor. „Acest proiect ar fi susţinut de fondurile comunităţii europene, destinate anume securităţii populaţiei şi ar fi un exemplu pentru alte ţări de soluţionare a problemelor transfrontaliere legate de hazardurile acvatice”. Mai mult, susţine academicianul, este nevoie de crearea unor modele de viituri, astfel, prejudiciile în urma inundaţiilor vor fi diminuate.

„Eu nu pot decât să salut asemenea iniţiativă, necesitatea căreia poate fi observată în ambele state în aceste zile, unde suntem expuşi pericolelor unor dezastre naturale. Această problemă este una regională şi angajează răspunderea tuturor statelor din bazinul Prutului – şi mă refer aici, in mod explicit la România, Republica Moldova şi Ucraina”, a remarcat E.S. Marius Lazurcă. Domnia sa consideră că această colaborare trilaterală ar trebui să dobândească şi această dimensiune ştiinţifică foarte precisă, prin crearea acestui Centru de supraveghere, de atenţionare timpurie, de formulare a unor programe de ripostă de moment sau pe termen lung, angajându-se, în numele Ambasadei, să transmită autorităţilor competente din România aceste propuneri.

În concluzie, diplomatul român a reliefat că parteneriatul dintre cele două comunităţi ştiinţifice din România şi R. Moldova reprezintă, fără îndoială, o cale de întărire a raporturilor bilaterale dintre cele două state, dar şi o cale de accelerare a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

La rândul său, preşedintele AŞM a specificat că „toate ţările din UE, care au trecut prin experienţa procesului integrării europene, s-au integrat mai întâi în comunitatea ştiinţifică europeană”.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM, tel. 27-23-37