Un tablou general al procesului plurivalent, definit drept interpretare a teoriei “sistemului-lume”, cât şi analiza locului şi a rolului Republicii Moldova ca „spaţiu semiperiferic” a fost expus în cadrul Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale cu genericul „Republica Moldova în „sistemul-lume” contemporan: evoluţii şi perspective”, care a avut loc, recent, la Chişinău.

Evenimentul a fost organizat de către Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, Facultatea de Istorie şi Filosofie a USM, Institut d’Etudes Avancées, Paris (Franţa), în parteneriat cu Universitatea „Federico II”, Napoli (Italia) şi a întrunit specialişti notorii, istorici, sociologi, filosofi din ţară şi de peste hotare.

Obiectivul general al întrunirii s-a axat pe analiza diacronico-sincronică a conceptului de “sistemul-lume” prin prisma istoriei şi a sociologiei, în cazul specific al Republicii Moldova. Punând accent pe probleme de geopolitică şi geocultură, în cadrul discuţiilor, s-a încercat a analiza condiţia interdependenţelor structurale care determină, în primul rând, depăşirea conceptului de naţiune, înţeles ca singura unitate de analiză şi extrapolarea prin diverşi indici a apartenenţei la zona centrală/periferică.

Un alt obiectiv al conferinţei a constituit motivaţia deschiderii de noi oportunităţi de cercetare interdisciplinară pentru ştiinţa istorică din Republica Moldova, prin abordări în termeni geo-structurali privind aspectele integrării Republicii Moldova în sistemul Uniunii Europene.

La lucrările Conferinţei a participat dr.hab., prof. Ion Guceac, secretar ştiinţific general al AŞM şi dr. hab. Mariana Şlapac, vicepreşedinte al AŞM, coordonator al Secţiei Socio-Umanistice a AŞM.

Un cuvânt inaugural a rostit Excelenţa Sa, Ambasadorul Republicii Italia în Republica Moldova, dr. Stefano De Leo, care a subliniat importanţa fortificării relaţiilor moldo-italiene nu doar în domeniul economic şi cel cultural, dar şi în domeniul cercetărilor ştiinţifice şi al schimbului interacademic şi interuniversitar.

Din partea instituţiilor italiene din Republica Moldova au fost prezenţi: Roberto Pace, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Moldo-Italiană; prof. Giancarlo Nicoli, directorul Centrului Italian de Studii a spaţiului ex-sovietic; dr. prof. Raffaele Scognamiglio, secretar general al Asociaţiei Întreprinzătorilor Italieni din Moldova şi redactor al Revistei „Il Ponte”, editorialul Camerei de Comerţ şi Industrie Moldo-Italiană.
De menţionat că, în cadrul întrunirii, profesorul Giancarlo Nicoli a anunţat despre intenţia Universităţii Europene din Roma de a deschide o filială la Chişinău.

Conferinţa a fost structurată în două sesiuni de comunicări ştiinţifice. Raportul de bază a fost prezentat de către profesorul universitar, istoric şi sociolog Orlando Lentini de la Universitatea „Federico II” din Napoli, Italia. Discursul său - Constituirea naţiunilor şi sistemul-lume pune accent pe dihotomia lume-naţiune în termeni geo-structurali. Raportorul a subliniat că procesul constituirii naţiunilor diferă de la o zonă la alta a sistemului mondial modern.

Pe lângă analizele oferite de istoria „comparativă”, în sens naţional şi regional, în cadrul discuţiilor s-a pus accent pe observaţiile relevante din domeniul studiilor istoriei imperiilor la nivelul continentului european ale cercetătoarei Stella Ghervas, doctor în istorie, conferenţiar universitar, director de studii la Institutul de Studii Avansate, Paris, în domeniul istoriei culturale şi istoriei politice europene. În comunicarea „Europa extinsă”: o necesitate epistemiologică?”, autoarea ridică mai multe semne de întrebare şi subliniază faptul că anii 1815 şi 1919 au fost ani cruciali în procesul întemeierii unei „familii europene” atât pentru istoria Europei, cât şi pentru zonele semiperiferice şi periferice.

Decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a USM, dr. în istorie, conferenţiar universitar Igor Şarov a trasat Direcţiile istoriografice de cercetare în Republica Moldova, subliniind faptul că ştiinţa istorică din RM are nevoie de depăşirea arealului de cercetare tradiţională naţională/regională şi încadrarea cu fermitate în sistemul cercetărilor universale.

Emil Dragnev, dr. în istorie, conferenţiar universitar, USM, s-a oprit asupra tematicii Prăbuşirii centrului şi oscilaţiile cultural-artistice în Europa de Sud-est postbizantină, remarcând faptul că poziţia centrală a Bizanţului în spaţiul sud-est european a constituit la timpul oportun o dimensiune politică şi economică de amploare şi a jucat un rol important în domeniile artistice de mai târziu, în arealul semiperiferic şi periferic, incluzând spaţiul nostru.

Aceleaşi componente au fost analizate prin intercalarea sintezelor sociologice şi filosofice pentru a descrie relaţiile din interiorul sistemului-lume referitoare la conceptele de „naţiune” şi „identitate naţională”. Victor Mocanu, doctor în sociologie, conf. cercetător IIEŞP AŞM a prezentat raportul Corelaţiile identitare şi percepţiile social-politice în sondajele de opinii, punând accent pe figura cercetătorului istoric-sociolog şi sistematizarea epistemică a complexului ştiinţelor sociale în diversele lor orientări.

Silvia Corlăteanu-Granciuc, dr. în istorie, lector universitar şi cercetător ştiinţific la IISD al AŞM, în comunicarea sa, Procesul de integrare în spaţiul cultural european şi conceptul de „sistem-lume a expus o viziune particulară asupra conceptului de „sistem-lume” şi intercalarea studiilor interdisciplinare. Lăsând la o parte teoretizarea, susţine doctorul în istorie, tendinţele de raliere la un „centru” se manifestă prin diferite forme: cea de bază fiind tendinţa spre o economie de tip „occidental”, o formă de guvernare „democratică” şi debarasarea de „rămăşiţe” şi „memorii” ale unor regimuri totalitare. Căile de realizare a acestei tendinţe spre un „centru” sunt diverse, multiple şi la un moment dat, destul de dificil de a le îndeplini.

A doua zi, lucrările au continuat la Facultatea de Istorie şi Filosofie a USM, în cadrul unei Mese rotunde, la care a conferat profesorul Orlando Lentini, prezentând comunicarea „La prospettiva liberal nel sistema mondo e l'esperienza semiperiferica” (Perspectiva liberală în sistemul-lume şi experienţa semiperiferică).
La discuţii au participat studenţi şi lectori universitari de la diverse instituţii de învăţământ superior din Chişinău.

În concluzie, conferinţa a conturat ideea interesului reciproc pe dimensiunea valorificării în comun a patrimoniul ştiinţific internaţional, fapt ce a permis înaintarea unor oportunităţi de colaborare de viitor, prin editarea materialelor conferinţei, traduceri şi editare de lucrări ştiinţifice şi manuale universitare în limba română, proiecte comune de cercetare etc.

După lucrările conferinţei, savanţii din străinătate au avut posibilitatea să viziteze şi să admire bogăţiile Moldovei la complexul Mileştii Mici, însoţiţi de către academicianul oenolog, Boris Gaină.

Galeria foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM, tel. 27-23-37