Opinia grupului de lucru al AŞM şi a directorilor organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării pe marginea proiectului Codului Educaţiei

2010-06-12
 

Savanţii pentru modernizarea Republicii Moldova

Comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova a susţinut şi va susţine în continuare iniţiativele Ministerului Educaţiei, privind reformarea învăţământului naţional întru edificarea unei societăţi bazată pe cunoaştere şi sporirea calităţii pregătirii cadrelor.

Elaborarea şi adoptarea Codului Educaţiei este o oportunitate stringentă sub aspectul modernizării sistemului de educaţie, îndeosebi, al organizării învăţământului corespunzător rigorilor contemporane şi principiilor de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Într-adevăr, Legea învăţământului din 1995 este depăşită sub multe aspecte din care considerente necesitatea elaborării şi adoptării unui nou act legislativ pentru domeniul respectiv este mai mult decât evidentă. Noul Cod al Educaţiei are menirea de a asigura, pe de o parte, cadrul juridic privind reglementarea, organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului de educaţie din Republica Moldova şi pe de altă parte, de a facilita integrarea sistemului educaţional în Procesul de la Bologna, la care Republica Moldova este parte.

Din momentul iniţierii dezbaterilor publice asupra proiectului Codului Educaţiei, Academia de Ştiinţe a Moldovei a format un grup de lucru, în componenţa căruia figurează membri titulari şi corespondenţi din cadrul secţiilor de ştiinţe socio-umaniste, de ştiinţe exacte şi economice şi de ştiinţe ale naturii şi vieţii, concomitent au fost antrenate şi organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării (instituţii ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei din domeniul medicinii, agriculturii, economiei etc.)

În acelaşi timp, mai mulţi savanţi notorii ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi-au expus opinia proprie asupra proiectului în discuţie în mass-media.

În procesul elaborării proiectului, reprezentanţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei din cadrul grupului de lucru şi al grupului de experţi-coordonatori au promovat ideea identificării finalităţilor Codului Educaţiei în raport cu finalităţile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare. Demersul Academiei de Ştiinţe a Moldovei nu a fost susţinut şi, în consecinţă, proiectul supus dezbaterii are un conţinut confuz din punct de vedere al obiectului de reglementare, fiind incluse prevederi referitoare atât la relaţiile din domeniul educaţiei, cât şi la cele din domeniul de cercetare-inovare, deşi ultimul domeniu este deja reglementat de un alt act legislativ în vigoare.

Cu părere de rău, proiectul Codului educaţiei nu a beneficiat de un suport de conceptualizare, suport care este o parte esenţială a procedurii de elaborare a legilor, iar rezultatele acesteia se concretizează în noţiuni, categorii, principii şi mecanisme juridice.

În contextul vectorului politic european al Republicii Moldova, politicilor de racordare a legislaţiei şi actelor normative naţionale la cele ale Uniunii Europene, considerăm ca fiind importantă folosirea experienţei internaţionale în procesul de elaborare a Codului şi a documentelor similare, adoptate în ţările membre ale Uniunii Europene (Estonia, Letonia, Lituania, România, Bulgaria, Franţa).

O problemă extrem de importantă, abordată în proiectul Codul Educaţiei, o reprezintă cea a cercetării în învăţământul superior. Indiscutabil, sectorul universitar al ştiinţei a contribuit şi contribuie substanţial la dezvoltarea ştiinţei din republică şi aportul acestuia la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific nu poate fi pus la îndoială. Se creează, însă, impresia că în Codul Educaţiei cercetarea este abordată în sens larg, la scară naţională (depăşind cadrul universitar), fiind de fapt conturată o nouă paradigma instituţională şi funcţională a cercetării. În linii mari, cea propusă poate fi percepută ca o revenire la situaţia din anii 1999-2004, implementată în conformitate cu Legea privind politica de stat în sfera cercetării-dezvoltării din 1999. O asemenea abordare a problemei presupune o revizuire a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare din 2004 (ceea ce nu se spune clar, expres), Cod care a jucat un rol covârşitor în ameliorarea substanţială a situaţiei în sfera ştiinţei şi inovării.

Este un adevăr incontestabil că modelul de administrare şi gestionare a fondurilor din sfera ştiinţei şi inovării, care se implementează pe parcursul ultimilor cinci ani, a stopat degradarea ştiinţei, a reanimat acest domeniu, a sporit impactul cercetării asupra societăţii, consolidând potenţialul ştiinţific naţional din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi instituţiilor superioare de învăţământ. Graţie optimizării relaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, a fost revitalizat acest gen de activitate, creând premize de recunoaştere din partea diverselor instituţii prestigioase din lume ca fiind o nouă formă de gestionare a cercetării.

În acest sens, considerăm oportun:

  • A ţine cont de propunerile Academiei de Ştiinţe a Moldovei de modificare şi completare a proiectului Codului Educaţiei al Republicii Moldova;
  • A exclude articolele din proiectului Codului care poartă un caracter declarativ, fără a avea un suport aplicativ;
  • A ajusta prevederile proiectul Codului Educaţiei la Legea privind actele legislative nr. 780 din 27.12.2001;
  • A coordona şi sincroniza aprobarea proiectului Codului Educaţiei cu operarea modificărilor şi completărilor la Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, Codul civil şi alte acte legislative, asigurând delimitarea clară a finalităţilor de reglementare (educaţie şi cercetare).

Proiectul Codului Educaţiei, în redacţia propusă dezbaterii publice, conduce în mod inevitabil la scindarea comunităţii ştiinţifice, fapt ce va avea un impact negativ asupra ştiinţei şi economiei naţionale.

Prin introducerea sistemului de administrare a cercetării propus în proiect se anulează principiul autonomiei în gestionarea ştiinţei, realizat prin transmiterea competenţelor de gestiune către însăşi comunităţii ştiinţifice, ceea ce va conduce la divizarea comunităţii ştiinţifice în structuri departamentale etc. Modelul actual de management al ştiinţei, care fireşte poate fi îmbunătăţit, şi-a demonstrat în ansamblu eficienţa sa, fiind recunoscut şi apreciat de către comunitatea academică mondială drept o formă reuşită de administrare a ştiinţei şi chiar recomandat unor ţări ale UE.

Grupul de lucru al Academiei de Ştiinţe pentru examinarea proiectului Codului Educaţiei:
Acad. Teodor FURDUI, Acad. Vasile ANESTIADE, Acad. Mihail DOLGAN,
Acad. Vasile MICU, Acad. Gheorghe ŢÂBÂRNĂ, Acad. Pavel VLAD,
Acad. Anatol DRUMEA, Acad. Andrei URSU, Acad. Mircea BOLOGA,
Acad. Nicolae ANDRONATI, Acad. Victor LĂCUSTĂ, Acad. Boris MELNIC,
Mem. Cor. Ion TIGHINEANU, Mem. Cor. Ion GERU, Mem. Cor. Constantin TURTA,
Mem. Cor. Valentin UNGUREANU, Dr. Hab. Ion GUCEAC, Dr. Hab. Mariana ŞLAPAC,
Dr. Victor BALMUŞ, Iurie CRISTEA.

Directorii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării:
Acad. Ion TODERAŞ, Acad. Mihai POPOVICI, Mem. Cor. Ion HĂBĂŞESCU,
Dr. Hab. Tudor LUPAŞCU, Dr. Hab. Leonid VOLOŞCIUC, Dr. Hab. Andrei ŞUMANSCHII,
Dr. Hab. Svetlana COJOCARU, Dr. Hab. Anatolie SIDORENKO, Dr. Hab. Vladimir BERZAN,
Dr. Hab. Vasile ALCAZ , Dr. Hab. Alexandru STRATAN , Dr. Hab. Vasile BAHNARU,
Dr. Hab. Viorel PRISACARI, Dr. Valentina CIOCHINĂ, Dr. Maria NEDEALOV,
Dr. Alexandru TELEUŢA, Dr. Vasile POJOGA, Dr. Natalia ŢISLINSCAIA,
Dr. Valeriu CAVRUC, Dr. Lilia POGOLŞA, Dr. Constantin MANOLACHE,
Dr. Aurelia HANGANU, Igor COJOCARU.

http://www.timpul.md/articol/savantii-pentru-modernizarea-republicii-moldova-11995.html - 11 iunie 2010

Paginile din Timpul in format PDF