Ca patriot al acestui popor şi savant care şi-a dedicat întreaga viaţă dezvoltării cercetării şi a fondat o nouă direcţie în ştiinţă, susţin intenţiile Ministerului Educaţiei de a ajusta sistemul naţional de învăţămînt la exigenţele timpului şi la rigorile actelor legislative europene. În acelaşi timp, nu pot să nu-mi exprim nedumerirea şi îngrijorarea în privinţa unor prevederi ale proiectului Codului educaţiei (în continuare – Cod), propus societăţii spre examinare, întrucît acesta, deşi se numeşte oficial Cod al educaţiei, se referă în mare parte şi la organizarea cercetării ştiinţifice. Sper că persoanele care determină astăzi politica statului şi conştientizează că ştiinţa a devenit forţa motrice în dezvoltarea ţării vor ţine cont de argumentele şi observaţiile ce urmează.

Voi sublinia din capul locului că proiectul Codului urmăreşte, în mod camuflat, crearea unui sistem paralel de gestionare a ştiinţei, inovării şi transferului tehnologic, fapt care intră în flagrantă contradicţie nu numai cu principiile de gestionare a ştiinţei din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare (CŞI) în vigoare, cu Legea privind actele legislative, dar şi cu prevederile Constituţiei. Se ştie că orice modificare a unei legi trebuie să se bazeze pe analiza părţilor forte şi vulnerabile ale celei existente, să fie argumentată din punctul de vedere al impactului asupra dezvoltării ulterioare a domeniului respectiv şi al costurilor de implementare. În plus, în mod legal, o lege nouă care se adoptă trebuie ajustată la cadrul juridic în vigoare, nu invers. Cu atît mai inexplicabil şi lipsit de orişice temei este gestul autorilor proiectului Codului de a ignora cu desăvîrşire prevederile CŞI, a cărui implementare a înregistrat succese remarcabile în cei şase ani de la adoptare. Amintim cititorilor că Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, adoptat în anul 2004, care a salvat ştiinţa de dezastru, iar savanţii moldoveni de neagra disperare, a fost înalt apreciat nu numai de comunitatea ştiinţifică din republică, ci şi de cea de peste hotare (SUA, Germania, Franţa, Suedia, România, Rusia şi alte state din CSI). Modelul de organizare a sferei ştiinţei şi inovării, conceput de Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, a fost recunoscut de Forul Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi Sud-Est, Federaţia Academiilor de Ştiinţe Europene, OCEMN şi de alte comunităţi ştiinţifice internaţionale (UNESCO, MAAN, ICSU, CRDF, STCU, Fondul Humboldt ş.a.), ca fiind o nouă formă – a patra în lume - de administrare a cercetării-dezvoltării, cea de partener strategic al Guvernului. De altfel, după criza economică globală, care a schimbat lumea, UE şi-a propus edificarea unei economii bazate pe cunoaştere şi din această perspectivă, tot mai multe ţări europene sunt tentate de a prelua modelul AŞM, precum este şi cazul Bulgariei, căreia experţii UE i-au recomandat recent modelul nostru.

Aplicarea prevederilor CŞI a asigurat democratizarea procesului de luare a deciziilor în activitatea de cercetare-inovare, competitivitatea privind organizarea, evaluarea şi finanţarea procesului ştiinţific, transparenţa în determinarea priorităţilor de cercetare şi finanţare a cercetărilor ştiinţifice în bază de concurs. Întru asigurarea democratizării şi transparenţei activităţii ştiinţifice, în conformitate cu art. 81 şi art. 85, au fost create Asambleea Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova ca organ suprem de conducere (constituită din membrii titulari, membrii corespondenţi şi 78 de doctori, doctori habilitaţi, aleşi de comunitatea ştiinţifică prin concurs) şi Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, avînd 17 membri, dintre care doar 5 reprezintă AŞM - din oficiu, restul, fiind reprezentanţi ai Universităţilor – 8, AGEPI-ului, Consiliului Naţional pentru Atestare şi Acreditare, Consiliul Consultativ de Expertiză, reprezentantul tinerilor cercetători. Prin urmare, AŞM este astăzi un for ştiinţific reprezentativ al comunităţii ştiinţifice autohtone. În aceste condiţii, întrebările se impun de la sine: oare a inventat cineva ceva mai bun decît democraţia prin reprezentativitate?! Cum pot unii deputaţi şi demnitari de stat să nu ia în considerare opinia celor care zi de zi se consacră ştiinţei, etichetând AŞM drept „mastodont”, care ar fi centralizat puterea, cînd tocmai „descentralizarea”, care se propune în proiectul Codului înseamnă de fapt lichidarea autonomiei academice şi readucerea ştiinţei la modelul vechi care va scinda comunitatea ştiinţifică şi submina AŞM?! Nu prea se leagă asta cu valorile democraţiei...

Revenind la esenţa reformei AŞM, voi menţiona şi faptul că în scopul sporirii transparenţei şi competitivităţii în determinarea priorităţilor de cercetare a fost creat Consiliul Consultativ de Expertiză, care antrenează în activitatea sa experţi independenţi din diferite domenii. Consiliul efectuează evaluarea tematicii de cercetare şi inovare, inclusiv a proiectelor şi programelor de stat prezentate la concurs şi expertizează rezultatele ştiinţifice obţinute. Rezultatele expertizării servesc ca bază în luarea deciziei de către Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM privind finanţarea activităţii ştiinţifice şi de inovare.

Totodată, întru asigurarea interacţiunii eficiente dintre ştiinţă şi practică, intensificării contribuţiei ştiinţei în dezvoltarea R. Moldova a fost creată, conform art. 79 şi 89 din CŞI, Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, care a întreprins măsuri eficiente în vederea implementării mecanismelor activităţii de inovare şi transfer tehnologic şi creării infrastructurii inovaţionale. În urma adoptării Legii cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare (structuri prevăzute de art. 131 din CŞI), s-a reuşit o performanţă extraordinară, visată de multe state din jurul nostru: crearea Parcului Ştiinţifico-Tehnologic „Academica” şi a Incubatorului „Inovatorul”. Graţie activităţii Agenţiei, sporeşte an de an numărul tehnologiilor, produselor cu impact direct asupra economiei ţării şi sănătăţii populaţiei, precum şi volumul de resurse financiare, atrase de la agenţii economici în dezvoltarea socio-economică. Cifrele ne demonstrează un fapt extrem de îmbucurător – tot mai mulţi fermieri, oameni de afaceri investesc în proiecte comune cu Agenţia, conştientizînd astfel rolul important al ştiinţei în dezvoltarea Republicii Moldova.

Dintre realizările practice obţinute în această perioadă merită a fi menţionate următoarele: implementarea noilor soiuri şi hibrizi de culturi de cîmp cu o productivitate şi rezistenţă sporite; aplicarea la scară industrială a unor metode noi de prelucrare a materiei prime agricole şi produselor secundare din industria alimentară, oenologică; a tehnologiilor de restabilire şi durificare a pieselor uzate ale maşinilor agricole; a tehnologiilor de producere a materialului pomicol devirozat; a noilor tehnologii cu consum redus de energie în industria materialelor de construcţie. Au fost elaborate peste 20 de dispozitive şi aparate electronice pentru tratarea maladiilor, substanţe biologic active, noi preparate farmacologice, o minihidrocentrală pentru irigarea şi desecarea terenurilor agricole, motoare electrice cu performanţe tehnice, îmbunătăţite pentru pompe ermetice. O înaltă apreciere au obţinut metodele chirurgicale de tratament, operaţiile plastice reconstructive ale aparatului valvular, cu utilizarea homogrefelor decelularizate.

Condiţiile create prin CŞI s-au reflectat pozitiv şi asupra rezultatelor obţinute în domeniul ştiinţei fundamentale: a fost demonstrat pentru prima dată fenomenul degradării biologice precoce a societăţii umane contemporane, fiind fondată o direcţie nouă în biomedicină – sanocreatologia, destinată creării şi menţinerii dirijate a sănătăţii omului; s-a efectuat clonarea şi caracterizarea moleculară a unor gene specifice pentru sistemul reproductiv la unele plante de cîmp. În cadrul Institutului de Chimie a fost creat Centrul de chimie fizică şi nanocompozite care, în comun cu Institutul de Fizică Aplicată şi Universitatea Tehnică, elaborează noi nanotehnologii, care permit producerea materialelor nanocompozite cu proprietăţi magnetice, catalizatori pentru sinteza chimică, conductoare, reţele ordonate de nanotuburi metalice cu aplicaţii în medicină, fotonică, optoelectronică ş.a.

Şi acestea sunt doar primele roade ale reformei operată de AŞM, un început de relansare a ştiinţei, după situaţia catastrofală în care se pomenise către iulie 2004...

Analiza generală a realizării prevederilor CŞI privind organizarea procesului de cercetare-inovare şi a impactului acestuia asupra dezvoltării ştiinţei denotă faptul că acest document legislativ reprezintă un factor decisiv, graţie căruia a fost posibilă nu numai stoparea degradării ştiinţei, dar şi iniţierea revitalizării ştiinţei autohtone şi crearea premiselor dezvoltării socio-economice a ţării.

Se creează impresia că pe unii autori ai proiectului Codului educaţiei nu-i interesează adevărata situaţie din sfera ştiinţei şi eficienţa sistemului deja existent de administrare a cercetării. Aceştia sunt conduşi de dorinţa de a distruge şi împărţi totul, fără a propune nimic mai bun în schimb, sfidînd, totodată, opinia savanţilor care activează decenii în şir în domeniul ştiinţei.

Rămîn ferm convins că soluţia optimă pentru R. Moldova nu este divizarea comunităţii ştiinţifice în una academică, una universitară şi una sectorială, precum a mai fost şi ne-am „fript”, ajungînd la sapă de lemn, ci, dimpotrivă, acest stat are viitor doar prin consolidarea savanţilor, care vor putea asigura împreună suportul ştiinţific în soluţionarea problemelor cu care se confruntă R. Moldova.

Consider de datoria mea să îndemn factorii de decizie din stat să manifeste raţiune şi înţelepciune, să nu alimenteze zîzania dintre cercetători, să nu admită crearea unor structuri paralele, în definitiv, să nu intre în istorie ca distrugători a ceea ce s-a constituit atît de greu pe bază democratică şi şi-a dovedit viabilitatea, utilitatea, eficienţa. Adoptarea acestui proiect al Codului educaţiei ar însemna o greşeală enormă, care va genera coliziuni juridice în lanţ şi va avea un impact nefast nu numai asupra cercetării, dar şi asupra viitorului acestui stat, fapt menţionat şi în Declaraţia unui grup de savanţi privind inadvertenţele proiectului de Cod.

Este cu totul de neînţeles ostentaţia manifestată de unii autori ai proiectului vizavi de fondarea Liceului şi a Universităţii AŞM, formă avansată, occidentală de pregătire a cadrelor calificate în domeniul ştiinţei, care trebuia prevăzută expres în Codul educaţiei. Pentru a înţelege mai bine ridicolul situaţiei, vom apela doar la două exemple edificatoare. Aflat la Chişinău, E.S. Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României, a rămas extrem de impresionat de modul în care activează Liceul şi Universitatea AŞM, mărturisind că Domnia Sa, ca savant, a visat toată viaţa să fondeze astfel de şcoli şi că R. Moldova este un model în acest sens nu doar pentru România, ci şi pentru multe state europene. Pe de altă parte, la 22 aprilie 2010, preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a convocat elita intelectuală pentru a iniţia crearea de şcoli şi de centre pentru copiii şi tinerii dotaţi, dispunînd funcţionarilor Ministerului Educaţiei şi savanţilor de la AŞR ca să umble din sat în sat pentru a descoperi copiii dotaţi şi a le crea condiţii speciale de învăţămînt. Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova face această investiţie inteligentă în viitorul ţării de cîţiva ani, am luat-o înaintea multor ţări, am cîştigat timp, avem deja succese – Liceul AŞM a luat 21 de medalii la olimpiadele naţionale 2010, dar „ai noştri” nu vor să recunoască aceste succese, pentru că au, se pare, alte interese decît prosperarea ştiinţei şi a ţării. Cum să permitem noi distrugerea acestor şcoli de care R. Moldova are nevoie ca de aer?!

În fine, propunem ca în scopul evitării unor prevederi subiective, înainte de a fi examinat în Parlament, Codul în discuţie urmează a fi armonizat cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, cu alte legi în vigoare şi supus expertizei unor experţi independenţi, inclusiv de peste hotare, tot aşa precum s-a procedat în cazul Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, expertizat atît de savanţi din SUA (care ne-au şi consiliat în primii ani de implementare a acestuia), cît şi din Uniunea Europeană.

Academician Teodor FURDUI

Sursa:
http://www.literaturasiarta.md/pressview.php?l=ro&idc=3&id=1976&zidc=4 - 3 iunie 2010