Ordinul de Fidelitate unei vieţi în fa major - acad. Mircea Bologa la 75 de ani

2010-05-27
 

Sunt mulţi oameni consacraţi domeniilor lor de activitate, dar puţini dintre ei au o singură înscriere în carnetul de muncă. Au venit la o întreprindere, la o şcoală, într-o gospodărie agricolă, aici au rămas şi au muncit o viaţă. Mi se pare că dacă unui atare personaj i s-ar lega ochii şi pe el însuşi l-ar imobiliza de un pat, după 30-40 de ani de muncă într-un singur loc, va reveni acolo cu această piesă de mobilier în spate. Picioarele singure îl vor duce la locul de muncă şi la colegii săi dragi. Această categorie de oameni merită a fi decoraţi cu Ordinul de Fidelitate, care, cu părere de rău, nu există. Sunt alte distincţii de stat, dar ele sunt acordate pentru alte merite şi virtuţi, nu şi pentru fidelitate.

Ştiinţa, ca domeniu de activitate, are şi ea mulţi oameni consacraţi. Printre acei care merită Ordinul de Fidelitate este fizicianul academician Mircea Bologa, care s-a angajat la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova de la fondare, în 1961, iniţial – în cadrul Institutului de Energetică şi Automatică al AŞM, reorganizat în Institutul de Probleme Electrofizice, apoi – în Institutul de Fizică Aplicată al AŞM (1964), onorând toate funcţiile profesionale şi cele de conducere. În pofida unor propuneri de transfer, în posturi înalte şi onorabile, bunăoară, în cea de rector al noului Institut Politehnic organizat la Chişinău, a rămas fidel Institutului de Fizică Aplicată (IFA), spre care paşii îl poartă şi astăzi. Este ferm convins că anume cercetarea a fost şi rămâne scopul şi esenţa vieţii sale.

Fizicianul Mircea Bologa se consideră un om norocos şi împlinit. Vom puncta în goana condeiului doar unele repere semnificative. A văzut lumina zilei la 31 mai 1935 în Parcova, Edineţ, în familia profesorilor Chiril şi Parascovia Bologa. A avut, deci, marele avantaj de a primi o educaţie şi o instruire aleasă sub ochii atotvăzători şi prudenţi ai părinţilor. Poate că mai puţin s-a zbenguit în copilărie pe drumurile satului şi s-a scăldat în apele Ciugurului, care treceau pe la colţul ogrăzii casei părinteşti.

Dar rezultatele nu s-au lăsat prea mult aşteptate. A absolvit şcoala de 7 ani din satul natal, apoi cea medie din Edineţ (1951). La vârsta de 16 ani devine student al Facultăţii de Fizică a Universităţii de Stat din Chişinău. Aici a însuşit tainele fizicii teoretice de la prof. Iurie Perlin, viitorul membru corespondent al AŞM, iar limbajul matematicii superioare – de la acad. Vladimir Andrunachievici, personalitate notorie în domeniul ştiinţei. Prin teoriile şi teoremele ei, sistemele algebrice, modulele, radicalii, ecuaţiile integrale, clasele de cvasigrupuri etc., expuse în formule, grafice şi alte simboluri ale acestei ştiinţe dificile, dar extrem de interesante, învăţăcelul Mircea Bologa, ca şi colegii săi de promoţie, s-a familiarizat cu logica şi efectele acestui domeniu fascinant.

Cei cinci ani de studii la Universitate au trecut ca un vis, dar cu rezultate excelente la studii. A fost angajat la Catedra de fizică în calitate de laborant. După doi ani de muncă, susţine examenele de admitere cu brio la doctorantura Institutului de Energetică „G. Krjijanovski” din Moscova. Nivelul înalt de pregătire, gândirea analitică aprofundată, cunoştinţele temeinice i-au permis ca într-un timp foarte restrâns să îndeplinească obiectivele temei şi însărcinările prevăzute, finalizând studiile cu succes şi susţinând teza de doctor în ştiinţe tehnice la finele anului trei (1961). Apropo, vom preciza că puţini doctoranzi susţin lucrările în termen de trei ani, or, e foarte complicat să atingi o asemenea performanţă. De aceea se şi propune în cadrul dezbaterilor actuale pe marginea proiectului Codului educaţiei ca doctoratul să se susţină în patru ani.

Apelând la terminologia ştiinţifică, activitatea de cercetare şi administrativă a fizicianului Mircea Bologa se încadrează în următorii parametri: cercetător ştiinţific inferior (1961) şi superior (1962), Institutul de Energetică şi Automatică; şef de laborator, Institutul de Fizică Aplicată (1964 – prezent), director adjunct (1974–1979), director al Institutului de Fizică Aplicată al AŞM ( 1979-1997) şi al Centrului Probleme Electrofizice al IFA (din 1997). În 1973 a susţinut cea de a doua teză - de doctor habilitat în ştiinţe tehnice, în 1976 i s-a conferit titlul de profesor universitar, în 1978 a fost ales membru corespondent şi abia peste 15 ani a devenit membru titular al AŞM (1993). Prin urmare, drumul în ştiinţă nu este presărat cu flori, ci necesită o munca asiduă zilnică, ceea ce-ţi va permite să-ţi găseşti nişa ta în cercetare, în care vei fi cel mai puternic, fie şi doar la nivel naţional. Astfel, vei deveni deschizător de drumuri, pre limba ştiinţifică aceasta însemnând o nouă direcţie în cercetare, o şcoală ştiinţifică, o descoperire etc.

Acad. Mircea Bologa este iniţiator şi conducător al cercetărilor sistematice ale proceselor de transfer de căldură şi masă sub acţiunea câmpurilor electrice – a nouă direcţie în termofizică şi electrofizică. A fondat o şcoală ştiinţifică în domeniul intensificării transferului de căldură şi masă. În laboratorul condus de savant au fost iniţiate cercetări sistematice ale proceselor de transfer sub acţiunea câmpurilor electrice şi magnetice şi ale particularităţilor hidrodinamice în curgeri cavitaţionale etc. Ne oprim aici, căci prezentarea în continuare a activităţii ştiinţifice a omagiatului îl va zăpăci cu totul pe cititorul neiniţiat. Vom evidenţia în continuare importanţa practică a rezultatelor cercetărilor sale.

Astfel, s-a determinat că intensificarea transferului de căldură şi masă convectiv şi la transformări de fază poate servi drept bază pentru desăvârşirea proceselor tehnologice, precum şi la realizarea unor noi aparate şi tehnologii. Rezultatele cercetărilor au permis ca o serie de metode, dispozitive şi tehnologii electrofizice să fie aplicate în termo- şi electroenergetică, industria de prelucrare şi cea uşoară, în agricultură, medicină, construcţia de aparate şi tehnică cosmică. A coordonat şi a participat la cercetările electroplasmolizei materiei prime biologice, implementată în industria alimentară, farmaceutică, de prelucrare a produselor mării. Unele dintre tehnologiile şi instalaţiile elaborate de savant şi discipolii săi au fost realizate în bază de licenţă, inclusiv în SUA. Exprimându-ne metaforic, parametrii activităţii ştiinţifice a omagiatului au cunoscut o ascensiune aidoma tumultului dintr-o creaţie muzicală în fa major.

Dragostea faţă de muncă, calităţile sale organizatorice şi manageriale l-au făcut un bun şi apreciat conducător şi îndrumător. În perioada în care dl Mircea Bologa a fost director au fost consolidate laboratoare, secţii ale IFA, precum şi echipe de cercetare care au manifestat profesionalism înalt, devenind promotori entuziaşti ai cercetărilor şi elaborărilor în domeniile corpului solid, semiconductorilor, supraconductibilităţii, căilor neexplorate de utilizare a electricităţii. Stăpânirea situaţiei, pragmatismul şi clarviziunea, sprijinul colegilor l-au susţinut în acoperirea unei vaste şi importante tematici, dezvoltarea bazei experimentale şi de producţie (Uzina Experimentală şi Biroul specializat de construcţie şi tehnologie în domeniul electronicii corpului solid), care au fundamentat începutul valorificării potenţialului aplicativ. Institutul a devenit cu timpul autor şi susţinător a peste o mie de brevete de invenţie, patente şi licenţe.

Mândria cea mare a acad. Mircea Bologa, a institutului, dar şi a Academiei de Ştiinţe, o constituie prestigioasa revistă ştiinţifico-tehnică „Electronnaia obrabotka materialov”– prima şi unica de acest gen, pe care a fondat-o împreună cu mentorul său ştiinţific, acad. Boris Lazarenco, primul director al IFA. Iniţial o îngrijeşte în calitate de redactor-şef adjunct (1965–1979), apoi, în cea de redactor-şef – până în prezent. Manifestă o responsabilitate aparte pentru corectitudinea exprimării gândului şi promovează o redactare calitativă în număr de număr, iată deja de 45 de ani. Revista este unica din ţară care se reeditează în SUA, iar din 2007 este difuzată de vestita Companie germană Springer, inclusiv în varianta electronică prin Internet (http://www.allrtonpress.com; http://www..springerlink.com.). Este un succes extraordinar pentru o revistă ştiinţifică, dar şi pentru redactorul-şef al acesteia.

Fizicianul Mircea Bologa nu s-ar considera un om atât de împlinit dacă nu ar fi aşa, în primul rând, în familia sa, în care domină aceeaşi atmosferă academică: soţia Olga, este doctor în ştiinţe, activează în cadrul Institutului de Chimie al AŞM. Soţii Bologa au crescut şi au educat doi fii frumoşi – fizicieni şi ei. Cum se spune în popor, surcica nu sare departe de la trunchi. Primul fiu, Andrei, a absolvit şcoala cu medalie de aur, Universitatea Tehnică din Moldova – cu menţiune, a susţinut teza de doctorat în termenul stabilit, apoi, pe cea de doctor habilitat. Fost bursier al Fundaţiei “Alexander von Humboldt”, actualmente activează cu succes în domeniul tehnologiilor electronice în Germania. Cel de-al doilea fiu, Alexandru, doctor în ştiinţe tehnice, lucrează la Institutul de Fizică Aplicată, ca şi tatăl său. Capul familiei contabilizează numărul de lucrări ştiinţifice publicate, elaborările fiecăruia din ei în parte. E o evidenţă necesară a muncii.

Băieţii tatei l-au făcut pe dl Mircea Bologa de trei ori bunic: Maria, Andrieş şi Mircea Bologa cel Mic – sunt preaiubiţii săi nepoţi, în care îşi regăseşte propria sa viaţă, copilăria de la Parcova, părinţii profesori, care într-o zi l-au trimis de acasă să facă studii.

Descendenţii acad. Mircea Bologa, precum şi numeroşii săi discipoli urmează să-i atingă performanţele tatălui, bunicului şi îndrumătorului lor: autor a peste 900 de lucrări ştiinţifice, inclusiv autor şi coautor a 12 monografii, a circa 300 de brevete de invenţie şi patente; peste 50 de doctori şi doctori habilitaţi pregătiţi. Este laureat al Premiului de Stat, distins cu ordinele „Prietenia Popoarelor” (1985), „Gloria Muncii” (1995), „Ordinul de Onoare” (2009), titlul de „Om Emerit” (2001), Medalia „Gheorghe Biruitorul” (Ucraina, 2002), Premiul preşedinţilor Academiilor de Ştiinţe din Belarus, Republica Moldova şi Ucraina, Premiul special al Societăţii Termotehnicienilor din România, „Savantul anului 2007 în domeniul ştiinţelor reale”, RM etc. Este cetăţean de onoare al satului natal, iar gimnaziul din Parcova, conform unei decizii a Primăriei din 2009, poartă numele acad. Mircea Bologa. Omul de ştiinţă şi cetăţeanul Mircea Bologa are multe distincţii merituoase pentru activitatea sa de peste o jumătate de secol. I-am mai conferi la cele dobândite prin trudă şi Ordinul de Fidelitate pentru devotamentul său faţă de ştiinţă, Institutul de Fizică Aplicată, familie şi nu, în ultimul rând, faţă de Parcova şi consăteni.

La mulţi ani, dle academician!

Tatiana ROTARU

Sursa:
http://www.literaturasiarta.md/pressview.php?l=ro&idc=3&id=1956&zidc=1 – joi, 27 mai 2010