publicat in Atitudini pe 20 Mai 2010, 09:59
Vasile Bahnaru,
dr. hab. în filologie
(Continuare din numărul de ieri)
Dincolo de aceste „camuflaje”, care subminează grav legislaţia în vigoare, ţin să denunţ încă un punct, eufemistic vorbind, „vulnerabil”, care pentru autorii din umbră ai proiectului constituie, bineînţeles, punctul forte, în jurul căruia se şi dau toate bătăliile. Aşadar, adevăratul scop al proiectului Codului Educaţiei se ascunde în modul de acordare a titlurilor/gradelor ştiinţifice. Avem şi aici de-a face cu o bizarerie. În art. 26 (6) se arată că Ministerul Educaţiei eliberează diploma de doctorat şi diploma de doctor habilitat, iar în art. 87 - că: „diploma de doctor în ştiinţe se eliberează de instituţia în care doctorandul a efectuat studiile superioare de doctorat”. Cine totuşi eliberează diploma de doctor, domnilor autori?!
Articolul 88. Studiile postdoctorale (6) din Codul Educaţiei stipulează că „organizarea studiilor de postdoctorat şi a procedurilor de obţinere a titlului ştiinţific de doctor habilitat se reglementează prin Regulamentul Ministerului Educaţiei”. Autorii proiectului şi de această dată se fac a nu şti de existenţa AŞM şi a CNAA, care dispun, prin legislaţia în vigoare, de aceste drepturi. Incontestabil, este vorba de o diversiune mascată şi preconizată pentru a distruge instituţiile NAŢIONALE existente, abilitate cu aceste competenţe, în vederea instaurării unei dictaturi a haosului şi a arbitrarului, în care orice instituţie de învăţământ superior va fi în drept să elibereze pe bandă rulantă diplome de doctor şi de doctor habilitat, deschizând larg porţile corupţiei, incompetenţei şi traficului profitabil cu diplome false. Vorba poetului, „e vechi păcatul”, întrucât guvernele unor state europene nu recunosc diplomele de studii superioare şi cele de doctor în ştiinţe, susţinute în cadrul unor universităţi din R. Moldova. Cauza e una singură: caracterul lor fals, acestea fiind obţinute contra mită (puneţi tag-urile „fabrica diplome false Moldova” pe motorul de căutare Google şi veţi înţelege al cui e interesul antinaţional!). Reţinem, deci, că atunci când vine vorba de acordarea titlurilor/gradelor ştiinţifice, lobby-ştii proiectului nu urmăresc altceva decât să legalizeze infracţiunea corupţiei şi căpătuirea personală. Asta-i adevărata miză, domnilor guvernanţi, nu „modernizarea şi europenizarea” sistemului actual de învăţământ!!! Anume din aceste motive, AŞM trage clopotele şi avertizează asupra pericolului ce planează deasupra R. Moldova: discreditarea şi degradarea ştiinţei, invazia diplomelor false made in Moldova în spaţiul UE, şifonarea gravă a imaginii externe a R. Moldova şi mutilarea viitorului pentru zeci de tineri, inclusiv cercetători, care doresc să-şi continue studiile peste hotare. Fără ocolişuri fiind spus, ne va merge vestea ca de popă tuns, la fel ca şi în cazul proxenetismului şi traficului de organe. Cine dintre componentele AIE este gata să-şi asume aceste consecinţe dezastruoase pentru viitorul european al R. Moldova?!
Am putea insista asupra mai multor inadvertenţe atestate în textul acestui proiect, dar ne vom limita la cele prezentate mai sus. În continuare, vom atrage atenţia autorilor asupra unor grave erori de exprimare, de ortografie şi de lipsă de logică elementară. Când vine vorba de exprimarea corectă, am putea sugera autorilor să includă în articolul 13 (4) studierea obligatorie a limbii române şi în instituţiile de învăţământ superior, inclusiv sau mai ales, pentru cei care studiază în altă limbă decât cea română. De altfel, i-aş ruga pe autorii proeuropeni să spună publicului larg pentru cine va pregăti R. Moldova absolvenţii de universităţi, care vor studia, conform proiectului, în altă limbă decât cea oficială a statului...
Enumerăm mai jos o serie de erori de exprimare, de ortografie şi de logică: asigurarea calităţii (Articolul 6. Principii fundamentale) în loc de asigurarea calităţii educaţiei; psihopedagog reabilitar (Titlul I. Dispoziţii generale. Capitolul. Domeniul de reglementare Articolul 3. Noţiuni de bază) în loc de psihopedagog pentru recuperare; acte reglatorii în loc de acte reglatoare; coordonat cu în loc de avizat de, aprobat de; auditoriu în loc de sală de curs, aulă; clădiri de stat sau municipale arendate (Articolul 157) în loc de clădiri de stat sau municipale date în locaţie; în corespundere în loc de în conformitate, conform; socio-economic (Articolul 3) în loc de socioeconomic, socio-profesional (Articolul 41) în loc de socioprofesional; socio-cultural (Articolul 45) în loc de sociocultural; cardio-vascular (Articolul 37) în loc de cardiovascular; inclusiv şi în loc de inclusiv; pregătirea copiilor către şcoală (Articolul 33) în loc de pregătirea copiilor de şcoală; Agenţia de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior şi Cercetare în loc de Agenţia de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior şi în Cercetare; Funcţia de informare, recunoaştere şi echivalare a studiilor în loc de Funcţia de informare, recunoaştere şi nostrificare a studiilor; diplomă de studii superioare de doctorat în loc de diplomă de doctorat, an de studii în loc de an şcolar/universitar, director adjunct în probleme de gospodărie în loc de director administrativ etc. Autorii proiectului demonstrează, totodată, inconsecvenţă în procesul de utilizare alternativă a formelor sunt şi sînt, fără a adera la o poziţie sau alta.
Am constatat şi alte erori de limbă şi de stil, ceea ce ne face să credem că proiectul în cauză necesită nu numai o serioasă revizuire a concepţiei, ci şi o atentă şi competentă redactare sub raportul corectitudinii limbii, respectând astfel şi principiul de drept, conform căruia textul unei legi trebuie să fie clar, exact şi să nu lase loc de interpretare.
În concluzie, propunem retragerea din discuţia publică a proiectului Codului educaţiei ca fiind unul incoerent şi contrar exigenţelor, priorităţilor UE, elaborarea conform legislaţiei în vigoare a unei Concepţii a Codului Educaţiei, asupra căreia să se pună de acord toate părţile interesate şi competente, inclusiv AŞM, apoi, elaborarea în comun a unui proiect de Cod al Educaţiei raţional, bazat pe valori cu adevărat europene, dar şi pe buna-credinţă, care să fie supus ulterior unei expertize a UE şi SUA, la fel precum s-a procedat înainte de adoptarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare (2004).
|