Saptamîna: Academicianul Teodor Furdui la 75 de ani. Luptătorul, Om al Cetăţii

2010-05-07
 

Dacă ar dori cineva să studieze istoria imediată a Academiei de Ştiinţe a Moldovei din ultimele două decenii doar în baza colecţiilor de ziare – mărturii vii ale timpului – s-ar îngrozi: dar cum de a supravieţuit ea în condiţiile unei presiuni acerbe asupra ei (cu unele pauze mai mari sau mai mici) din partea guvernărilor de diferite culori; cum de au reuşit savanţii să mai facă şi ştiinţă, când domeniul era finanţat doar la capitolul salarizare. Academicianul Teodor Furdui explică acest lucru în felul următor: „În anii`90, s-au depus colosale eforturi pentru a distruge Academia, însă graţie eroismului şi fanatismului oamenilor de ştiinţă ea a fost păstrată”(Jurnal Naţional, 10 noiembrie 2001).

Şi, într-adevăr, aşa a fost: cercetătorii veneau la lucru neprimind salariile cu lunile. Erau prost îmbrăcaţi şi nu mâncau pe săturate. Au fost cazuri când unii colaboratori din cauza insuficienţii de hrană leşinau în laboratoare. În acea perioada marele savant lingvist, pensionarul Nicolae Corlăteanu, supravieţuia şi din ajutoarele umanitare, pe care i le propuneau periodic unele organizaţii religioase de peste ocean. Odată, vizitându-l la domiciliu împreună cu o colegă de serviciu, a insistat foarte mult să luăm şi noi câte o sticlă de ulei din acel suport pe care-l primise. Ştia că n-o ducem mai bine nici noi. Patria însă n-a putut să-i propună nimic mai mult.

În acest context, biologul şi sanocreatologul Teodor Furdui s-a adresat în cunoştinţă de cauză de la tribuna Adunării generale a AŞM (26 martie 2002) către participanţi şi oaspeţi: „Cum vă imaginaţi, domnilor demnitari de stat, ca un colaborator ştiinţific al Academiei de Ştiinţe, cu un salariu de 243 de lei, pe care nu-l primeşte trei luni la rând, să-şi întreţină familia şi să facă ştiinţă. Nedreptatea, lipsa de obiectivitate în determinarea salariului colaboratorilor ştiinţifici comparativ cu cel al demnitarilor de stat, al juriştilor etc. este strigătoare la cer, salariile sunt de-a dreptul ofensatoare”. Tot la această temă, într-o adresare din 2001 către conducerea ţării, un grup de savanţi, primul dintre care era acad. Teodor Furdui, a semnalat: „Salariile şi pensiile bugetare la noi în ţară sunt atât de mici, încât nu asigură nici necesităţile fiziologice minimale de viaţă şi insultă demnitatea umană”.

Între timp, a degradat baza ştiinţifică şi echipamentul institutelor de cercetări, cel pe care l-a moştenit de la URSS. În acelaşi material la care ne-am referit la început „Oamenii de ştiinţă lansează un disperat „SOS”, publicat în Jurnal Naţional din 10 noiembrie 2001, acad. Teodor Furdui informa cititorii că Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie, pe care-l conduce, în ultimii 11 ani n-a primit nici un leu pentru procurarea echipamentului, a utilajului necesar şi diferitor chimicale pentru experienţe. „Chiar azi-dimineaţa, m-a telefonat acad. Matienco şi se plânge că-i plouă în laborator, astfel neputând face experienţe. Aparatajul este ieşit din funcţie din cauza umidităţii, căldură şi electricitate nu avem, nici măcar nu dispunem de hrană pentru animalele experimentale.”

În anii `90, sub pretextul a unei reforme a ştiinţei ca în ţările civilizate, anumite forţe politice au organizat o companie de denigrare şi lichidare a Academiei de Ştiinţe şi de fuzionare a institutelor ei cu catedrele universitare. Pe atunci, în faţa blocul principal, se organizau mitinguri, se strigau lozinci de tipul: „AŞM – unica structură veche care încă n-a fost desfiinţată!” „Jos cutare sau cutare!” Au fost insultate remarcabilele noastre personalităţi, inclusiv Nicolae Corlăteanu. Dar Academia de Ştiinţe a rezistat graţie luptătorilor ei. Amintim doar de un singur material „Calul troian la Academie”, publicat în „Moldova Suverană” de la 10 decembrie 1998, semnat de academicienii Gheorghe Şişcanu, Silviu Berejan, Vasile Anestiadi, Sveatoslav Moscalenco şi subsemnata. Şi fiindcă a venit vorba de presă vom consemna cu gratitudine că cele mai multe materiale în susţinerea Academiei de Ştiinţe a publicat în acea perioadă şi în continuare revista „Săptămâna” şi ziarul „Momentul”, pe care-l edita aceeaşi echipă de jurnalişti, condusă de dl Viorel Mihail.

În primele rânduri ale combatanţilor pentru apărarea forului ştiinţific suprem al ţării întotdeauna s-a aflat acad. Teodor Furdui. În Apelul adresat către Preşedintele Republicii Moldova Mircea Snegur, preşedintele Parlamentului Alexandru Moşanu, prim-ministrul Valeriu Muravschi, un grup de oameni de ştiinţă printre care şi omagiatul nostru, atenţionează conducerea ţării că ştiinţa se dezvoltă conform propriilor sale legităţi şi este inadmisibilă o intervenţie violentă în aceste procese. Cât priveşte fuzionarea institutelor de cercetare academice cu catedrele universitate ar însemna nu altceva decât distrugerea lor.

Cel de al doilea val de restructurare a Academiei coincide cu sfârşitul anilor `90 ai sec. XX, odată cu publicarea proiectului Concepţiei politicii de stat în domeniul ştiinţei şi reformei activităţilor de cercetare şi dezvoltare în Republica Moldova în perioada de tranziţie („Moldova Suverană, 16 decembrie 1997). În acea perioadă AŞM a fost lipsită de câteva blocuri importante şi o parte din patrimoniu. Bătălia principală se dădea prin intermediul ziarului de partid „Mesagerul”. În una din paginile consacrate dezbaterilor Concepţiei, acad. Teodor Furdui şi, pe atunci, membrul corespondent Tatiana Constantinov în articolul „Dezinformaţie premeditată” abordau problema autonomiei AŞM, libertăţii cercetării spre care aspiră atât de mult oamenii de ştiinţă.

Pe parcursul ultimelor două decenii de tranziţie interminabilă şi de „experimente inovative” pe terenul AŞM, acad. Teodor Furdui le-a scris tuturor foştilor şi actualilor conducători: Apel către conducerea statului în susţinerea ştiinţei, dlui Dumitru Diacov, preşedintele Parlamentului RM, dlui Ion Ciubuc prim-ministru (21.09.1998), tot lor – la 23.10.1998; Către conducătorii partidele parlamentare, către prim-ministru al Republicii Moldova, domnii Dumitru Braghiş, Dumitru Diacov, Valeriu Matei, Iurie Roşca, Mircea Snegur, Vladimir Voronin din anul 2001 etc., apelând la raţiunea şi autoritatea lor în luarea unor decizii de stat privind sfera ştiinţei.

Situaţia la Academia de Ştiinţe s-a stabilizat odată cu adoptarea şi implementarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, la elaborarea căruia a participat şi comunitatea ştiinţifică din ţară. Această lege, în opinia acad. Teodor Furdui, a asigurat democratizarea procesului de luare a deciziilor în activitatea de cercetare-inovare, competitivitatea privind organizarea, evaluarea şi finanţarea procesului ştiinţific. Graţie Codului a fost posibilă nu numai stoparea degradării definitive a ştiinţei, dar şi iniţierea revitalizării ştiinţei autohtone şi crearea premiselor dezvoltării socio-economice a ţării.

În prezent, acad. Teodor Furdui e din nou pe baricade: se vorbeşte de o nouă reformă a ştiinţei, care ar demola structura AŞM, constituită, conform legii adoptate acum 6 ani, cu eforturile oamenilor de ştiinţă. Un argument în acest sens este publicarea proiectului Codului Educaţiei, în care se preconizează crearea unor structuri paralele celor deja existente în sfera ştiinţei şi inovării, în evaluarea cercetării şi educaţiei. Savantul s-a exprimat cu îngrijorare şi durere în ultimul să articol, care urmează a fi publicat, că autorii noului proiect de lege par a fi conduşi de dorinţa de a distruge totul şi a crea ceva nou, în viziunea lor, fără a consulta opinia celor ce activează în domeniul ştiinţei.

Şi totuşi savantul Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞM, mai speră că Academia de Ştiinţe va trece cu bine şi acest val al noilor transformări, găsindu-şi alinare nu atât în activitatea administrativă, cât în munca de cercetare, după orele de lucru, la Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie. Aici, între numeroşii săi discipoli din şcoala ştiinţifică în fiziologia stresului, adaptării şi în sanocreatologie, pe care a fondat-o, recunoscută astăzi de comunitatea ştiinţifică internaţională, face cercetări, calculează, verifică date, ceea ce se numeşte munca de rutină a unui savant.

La 9 mai curent, participanţii la cel de al doilea război mondial vor sărbători Ziua Victoriei. Tot în această zi acad. Teodor Furdui îşi va marca aniversarea a 75-ea a naşterii. La mulţi ani! – îi spun cercetătorii din ţară şi colegii de serviciu. – Să rămâneţi în continuare acelaşi luptător, model de savant şi un Om al Cetăţii, precum îl cunoaşte şi îl apreciază comunitatea ştiinţifică.

Tatiana Rotaru

Materialul a fost publicat în revista „Săptămâna” de la 7 mai, 2010.