Cercetători, oameni de cultură, oameni de litere, colegi de condei, oameni cu suflet românesc, elevi s-au întrunit, la 22 februarie 2017, la Academia de Științe, mai exact, la Institutul de Filologie, în cadrul unui simpozion, intitulat sugestiv „Nina Josu: destin împlinit cu o filă de carte”.
„Ne-am adunat pentru a ne bucura de cuvântul poetic al Dnei Nina Josu”, avea să spună în cuvântul său inaugural, directorul Institutului de Filologie, dr.hab. Vasile Bahnaru, întâlnirea fiind motivată de lansarea unei cărți, căci, specifică directorul Bahnaru, „cartea e prima valoare în concepția noastră. Unii văd valoarea în politică, alții o văd în minciună, alții în denigrare, noi o vedem în carte, iar vorbind de carte, avem în vedere adevărul, interesul național, interesul cultural”.
Cu plăcere a venit la acest eveniment, consacrat lansării unei cărți, acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al AȘM. „Vreau să vă spun că poezia este de fapt o aripă a noastră, cu care zburăm în copilărie și o folosim pe parcursul întregii vieți”, a spus academicianul, mărturisind că a scris și Domnia Sa poezii și din când în când mai este vizitat de inspirație și încercat până acum de tentația, și farmecul peniței, care uneori generează și un vers. Răsfoind cartea de poezii a Dnei Josu a găsit un vers, care i-a părut profund și semnifică mult: „Călătorind în Adevăr, /Și străbătând atâtea spații,/Prea poate a văzut cum pier,/ Rănindu-se de moarte, frații”. Într-o altă ordine de idei o vede ca pe o persoană cu care se colaborează ușor și e foarte bine că există această oportunitate de a discuta și a medita și prin intermediul poeziei. Cu ocazia lansării, dar și omagierii unei vârste, în numele CSȘDT, dnei Nina Josu i-a fost conferită Medalia Jubiliară „70 de ani ai AȘM”.
Și pentru că, colaborarea intelectuală și culturală cu Nina Josu este cam „vechișoară”, acad. Mihai Cimpoi a constatat și în acest volum nota eminesciană. Ca și critic și istoric literar, dar mai ales ca eminescolog recunoscut, cine ar putea mai bine să-i dea nota? Revine la acest motiv ca om al societății, reprezentat al neamului, spune academicianul. Ce a observat criticul literar în acest volum în raport cu celelalte volume ale poetei? Că este o poetă de inspirație religioasă, dar în acest volum ea intersectează acest filon evlavios cu o poezie socială, cu o notă socială. De aceea, a și numit micro-studiul său Evlavie și neîmpăcare. Bineînțeles, date fiind aceste consecințe vizibile, în poezia Ninei Josu se constată lipsa sănătății, a echilibrului moral, a bunului simț, ieșirea hamletiană a secolului nostru din țâțâni... Nina surprinde această atmosferă foarte bine. Durere păgână, ură, anchilărie, trândăvie, lichelism, iată niște procese cu care ia negativitățile acestea care suprimă sufletul și împietrește spiritul. Mergând pe făgașul criticii, acad. Cimpoi, mai constată că în asemenea condiții poeta regăsește măreția sa, dar are și un mijloc de îndreptare a relelor, îl propune și îndeamnă și cititorul la rugăciuni. Convingerea ei fermă pe care o expune și în poezie este „Ah, bucatele acestei lumi/Pot lăuntrul să-ți spurce/ Însă râul poți să-l sugrumi/ Rugăciunea e dulce”, poeta, încercând să convingă prin această rugăciune blândă și dulce că am mai putea schimba lumea.
Acad. Cimpoi a reflectat și asupra denumirii volumului „Peste margini”. Și-a dat seama de sensul ei adevărat atunci când a citit ultimul poem, poemul Peste Margini, pe care îl personifică poetul către transcendență, către ieșire din acest cerc strâmt al ei. „Ea ne vorbește despre statutul de excepție al poetului care trebuie să vină cu soluții și mijloace în afară de rugăciuni, să vină cu credință și să se apropie de Dumnezeu. Iată elogiul acestuia care transcende marginile, care înfruntă condiția umană reapare în poemul titular și în acela care încheie această carte pe care noi o salutăm și o binecuvântăm”, menționat academicianul.
Nina Josu este una din poetele dragi, ale scriitorului, publicistului, redactorului șef al revistei de cultură „Literatura și Arta”, Nicolae Dabija. A îndrăgit-o pe Nina ca poetă atunci când și-a publicat primele poezii, pe la 16-17 ani, tentat însă să creadă că Nina este prima care vine cu metafizica, după poezia religioasă. „Nu trebuie să-i faceți un bust cu Nina Josu la Țiganca (satul de baștină), dar în școală trebuie să faceți un ungher cu cărțile ei, pentru că nu toate satele noastre nasc poeți”, a spus Nicolae Dabija, felicitând-o pe autoare pentru această carte, care conține temele ei preferate, în primul rând, poeme metafizice. Poetul a spus că pentru ortodocși, Nina este o religie care ne salvează și asta pentru că ortodocșii nu permit să intre femeile în altare și atunci femeile poartă altarele în sufletul lor. „Nina Josu este cea care poartă altar de Biserică în sufletul ei, pentru acest lucru aș vrea să o felicit și să-i doresc să scrie mai multe cărți”, a mai adăugat omul de cultură.
„Nina Josu e din generația noastră, a ochiului al treilea-lea care a înțeles, pe lângă ceea ce are de făcut la masa de scris, în calitate de poet, să nu lase totul pe seamă poeziei, ca și a dragostei la fel. Nina Josu e printre colegii noștri și jurnaliști și poeți, care multiplică rezonanța evenimentelor cărturărești, avem colegi care știu să se bucure de bucuria colegilor cărturari, este o calitate rarisimă”, a menționat în luarea sa de cuvânt poetul, folcloristul, dr. Iulia Filip. Credință și Iubire, acestea sunt două dominante, cu care operează toți poeții, spune Iulian Filip, însă Nina Josu operează cu aceste categorii axiale, altfel, a înțeles să facă din poezie, din teatrul ei poetic, poemul care a dat titlul acestei cărți. A apelat la două personaje care sunt foarte la îndemână din acest context, are Îngerul Negru și Îngerul Alb, ca să ajungă la categoria peste margini. A citit și un catren la această reflecție: „Iau chip de înger ticăloșii/ Și-n fața tuturor cuvântă./O, Doamne, de-ar cânta cocoșii!/ Însă cocoșii nu mai cântă…”
La eveniment a fost prezent și Dl Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor care a mărturisitbucuria acelei dimineți, pentru că a citit cartea chiar în acea dimineață și era încă sub impresia vie a lecturii acestei cărți. „Este o poezie frumos scrisă, cizelată, lucrată, bine gândită”, a spus dl Suceveanu, apreciind în mod special că în acest volum Nina Josu apelează tot mai mult la simbolurile culturale, din mitologia noastră și atinge pe ici-colo chiar virtuozitatea, perfecțiunea prozodică, cum spune și Theodor Codreanu în prefață. Referindu-se la acest element nou ce include simbolurile culturale și mitologice, Arcadie Suceveanu, spune că poezia Ninei este o poezie a spațiului candorii, a moralității imaculate, a jubilației descoperirii esenței divine. Este o mare bucurie atunci când reușești sau încerci să comunici cu Cosmosul, cu spațiul, cu Dumnezeu, este o atitudine a sufletului și această atitudine a sufletului care caută esența divină este exprimată în foarte multe poezii”. Și pentru cp Mihai Cimpoi spunea mai devreme că Nina Josu are poezii scrise în spiritul lui Eminescu, a dat citire unui vers scris în spiritul stărilor poetului nepereche - Scrisoare de răspuns: „…Ah, voi, scribi de toată mâna, fără limbă, fără stil,/Înverșunați pe dinăuntru, dar având un chip umil,/Ce făcurăți voi, când neamul vă-aștepta în săli și-n piețe,/Ce-ați făcut mai înainte al lui duh să nu înghețe?”„E o carte frumoasă, Nina. Felicitări”, a încheiat președintele US.
Dr.Vitalie Răileanu, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” constată că poeta Nina Josu și-a creat un stil al său și nu poate fi confundată cu alte poete, cu alte scriitoare din acest spațiu cultural românesc. O parte din poemele Ninei sunt cele care reflectă și întrunește destinele, pentru argumentare dând citire câtorva versuri: „Am întâlnit un suflet bun,/ Cu fine, delicate coarde,/ Cu ochi ce inima și-o spun,/ Ca în picturile lombarde./ Am întâlnit un suflet demn,/De o îngerească frumusețe,/Cu al nobleței clar însemn/Sfidând simțirile semețe. Acesta este îndemnul Ninei Josu spre care tinde ea și ni-l sugerează și nouă, iar atunci când scrii cu majusculă, așa cum face poeta, e și poezia pe care o are în suflet.
„Poezia Ninei Josu este foarte tânără, este o poezie spirituală, este o poezie a meditației și a gândirii profunde asupra destinului, denotă prospețime și posibilitate totdeauna de desfășurare în timp”, avea să spună Dl Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, Chișinău. Directorul ICR a felicita-o pe poetă pentru acest traseu literar parcurs cu demnitate, cu liniște și calmitate, fără zvârcoliri, pentru că, zice inetlectualul, mulți cred că dacă stai în fața unei mări și încerci să strigi să acoperi vuietul valurilor, te faci mai eficient. E mai bine să asculți ritmul ei senin pentru a învăța de la natură faptul că această liniște și calmitate înseamnă, în primul rând, demnitatea de a fi. „Nina Josu are această liniște, calmitate în poezie, iar acesta, alăturate la filonul Creștin Ortodox, care este prezent în poezie, de la un capăt la altul, îi conferă individualitate, personalitate.
Evenimentul de lansare a finalizat cu un recital de poezii din cartea autoarei, în expunerea elevilor de la Liceul Teoretic „Hiperion”.
Galerie foto
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM
|