Viziuni și experiențe ale mediului academic împărtășite universitarilor din Comrat

2017-03-31
 
Universitatea de Stat din Comrat a găzduit, la 30 martie 2017, o întâlnire a președintelui Academiei de Științe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca, la care au participatreprezentanți ai Institutului Cercetări Juridice și Politice al AȘM ICJP – dr.hab., prof. Valeriu Cușnir, directorul ICJP, dr.hab., prof. Andrei Smochină, dr., conf. Boris Sosna și directorul Institutului Politică Eficientă, dr. Vitalie Andrievschi. La întâlnire au fost prezenți decani și șefi de catedră din cadrul universității, profesori, studenți, precum și directorul CentruluiŞtiinţifico-Tehnologic din UTA Gagauzia, membru al CSȘDT, dr.Piotr Pașalî.
 
În cadrul întâlnirii au fost abordate două probleme. Prima a vizat reforma științei și locul Găgăuziei în viitoarea infrastructură de administrare a științei în Republica Moldova. Cea de-a doua problemă a inclus discuții privind experiența votului uninominal în Găgăuziei, viziunile experților de la Institutul de Cercetări Juridice și Politice și de la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Găgăuzia.  

Președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca a exprimat plăcerea de a fi invitatul Universității, fiind și Doctor Honoris Causa al instituției. Președintele Duca a făcut o prezentare cu privire la viitorul științei și inovării în Republica Moldova, în cadrul căreia a expus ultima variantă a reformei științei și inovării, discutată în cadrul Guvernului de către Ministerele Economiei, Educației și Academia de Științe a Moldovei. Președintele AȘM a punctat cele mai importante aspecte ale reformei, referindu-se la organigrama actuală a domeniului cercetării și inovării, premisele reformei, care prevede implicit eficiența în cadrul Programului european Orizont 2020. Cât privește scopul reformei, acesta presupune eficientizarea sistemului de cercetare şi inovare, dar și sporirea impactului cercetării şi inovării asupra economiei naţionale. Un prim element al reformei prevede separarea clară a competențelor în elaborarea politicilor din domeniul sferei științei și inovării, al doilea fiind legat de crearea noilor structuri pentru punerea în aplicare a politicilor în domeniul științei și inovării. Astfel, în vederea asigurării unei expertize pertinente a politicilor de dezvoltare a ştiinţeişi inovării, a unei abordări intersectoriale imparţiale va fi înfiinţatConsiliul pentru Cercetare, Dezvoltare, Inovare și Transfer Tehnologic pe lângă prim-ministru. Structura respectivă va fi constituită din personalităţi marcante din diverse domenii care va oferi inclusiv consultanţăşi expertiză. Evaluarea rezultatelor, elaborarea propunerilor de politici şi promovarea științei vor fi delegate Agenției Naționale pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare (ANCDI). A treia structură va fi Consiliul Național privind calificările academice și titlurilor. Noutatea acestei structuri prevede eliminarea obligativității de acreditare științifică și introducerea criteriilor de performanță pentru accesarea resurselor financiare bugetare, respectiv eliminarea barierelor pentru actorii din alte domenii – business, societate civilă de a participa la activităţile de cercetare şi dezvoltare. În componența Consiliului respectiv vor fi incluși membri și experți din cadrul UTA Găgăuzia.
 
Un aspect nu mai puțin important al proiectului prevede punerea în aplicare a unui mecanism eficient de finanțare a sferei științei și inovării, care include finanțarea instituțională, finanțarea pe bază de concursși co-finanțarea. Președintele AȘM s-a referit la necesitatea consolidării autonomiei și potențialului Academiei de Științe, facilitarea accesului la finanțarea științei și inovării și perfecționarea sistemelor naționale de evaluare, elaborarea mecanismelor de sporire a eficienței și integrarea tinerilor talentați, prezentând în final organigrama domeniului cercetării și inovării în urma reformei.
 
Președintele Duca a răspuns la o serie de întrebări din partea universitarilor, care s-au arătat preocupați de locul și rolul universităților în contextul reformei, cum vor fi repartizate mijloacele financiare pentru cercetările fundamentale și aplicative etc.
 
Cu referire la subiectul al doilea pus în discuție în cadrul întâlnirii, președintele AȘM a menționat, că Academia de Științe a Moldovei, în calitate de consultant al autorităților publice, pledează pentru viziuni bazate pe cunoaștere științifică a subiectului privind votul uninominal. În context, dumnealui a subliniat, ca actualmente, clasa politică și societatea se confruntă cu mai multe probleme și provocări din motivul încrederii scăzute a cetățenilor în politicieni. Cetățeanul nu este suficient de aproape de problemele administrării țării, iar autoritățile nu sunt suficient de conectate la pulsul societății. În acest sens, proiectul propune o apropiere substanțială și oferă o interacțiune directă atât în timpul alegerilor, cât și după organizarea acestora. Un alt moment evidențiat, vizează oportunitățile de descentralizare, care survin din modificarea sistemului electoral. Reprezentativitatea teritorială va impulsiona discuțiile asupra proiectelor de dezvoltare din regiuni. Un element cheie și președintele Duca, consideră că este cel mai atractiv pentru intelectuali, este aspectul proiectului ce vizează calitățile și capacitățile aleșilor într-un sistem electoral cu vot uninominal – care permite promovarea cadrelor mult mai cizelate intelectual deopotrivă unor personaje obscure. „Un asemenea sistem reprezintă un vot competitiv, în care aleșii nu sunt poziționați în umbra unor lideri cu vizibilitate înaltă și necesită mai multă cunoaștere și implicare din partea candidaților, deopotrivă unor promisiuni incerte redate alegătorilor”, consideră acad. Duca.
 
Directorul Institutului de Politică Efectivă, dr. Vitalie Andrievschi, a subliniat în luarea sa de cuvânt că este obligatoriu ca știința și educația să fie în conexiune directă cu cerințele societății. În acest sens, politologul a exprimat opinia că știința, oamenii de știință trebuie să demonstreze, să propună autorităților cum să dezvolte țara, să fie generatori de idei pentru conducere, or, opinia că știința este a cincea putere în țară,nu este mai puțin importantă decât celelalte puteri. De aceea, expertul consideră că interferența puterii statului și științei poate fi foarte eficientă pentru dezvoltarea țării, în cazul în care autoritățile ar implica cât mai mult potențialul intelectual în procesul de modernizare și dezvoltare a țării. În acest sens, dr. Andrievschi s-a arătat optimist, considerând că această sinteză a eforturilor, mai devreme sau mai târziu, se va întâmpla.      

Cât privește modificarea sistemului electoral, dl Andrievschieste de părerea că trebuie de trecut la un nou sistem, doar că sunt multe probleme de ordin tehnic și ideologic,pentru soluționarea cărora țara nu este pregătită, dar nici cetățeanul. Cum vor fi elaboratecriteriile de accedere la putere, cum de făcut ca să nu vină la putere incompetenți, marginali, corupți, hoți..? O problemă ar fi și faptul că, clasa politică existentă și-a epuizat potențialul, sunt persoane care gândesc cu ziua de ieri, cu viziuni retrograde, sunt partide unde se aude doar vocea liderului, respectiv, realități care nu pot fi neglijate, nu pot fi un stimulent de modernizare, de dezvoltare a țării. Deputatul nu ascultă vocea celui care l-a ales, ci doar vocea liderului politic. Dl Andrievschi a invocat, de asemenea, problema egalității de gender în Parlament, diasporei, Problema Transnistriei, dar și legea lustrației. Concluzia este foarte simplă, actuala clasă politică trebuie să se modernizeze, avem nevoie de o nouă elită politică, e necesar un nou suflu, iar o nouă respirație o poate oferidoar noul sistem electoral. „Da, o să fie complicat, dar aceasta va da o nouă viață”, a conchis expertul.
 
La problema privind sistemul electoral care esteuna de interes major pentru societate și unde sunt antrenați în dezbateri mai mulți actori, atât politicieni, lideri de partide, societatea civilă, dar nu mai puțin și mediul academic, s-a referit și directorul Institutului ICJP, dr.hab., prof. Valeriu Cușnir. Cu părere de rău, a menționat directorul Cușnir, în cei 25 de ani de independență, în Republica Moldova, dezvoltarea sistemului politic si construcției de partid, a fost una distorsionată, or, în loc de promovare și consolidare a instituțiilor democratice, a pluralismului de opinie și a dialogului intern, principiilor colegialității și transparenței la adoptarea deciziilor, meritocrației și integritățiiîn cariera de partid, consacrare doctrinei și programului, s-au afirmat „cultul” liderului, puterea banului, abuzul, interesul personal, manipularea; partidul politic devenind o afacere profitabilă, moneda de schimb dintre putere și bogăție. Aceste vicii au avut un impact negativ, conducând la discreditarea sistemului proporțional de alegeri pe liste de partid. Toate acesteasunt asociate cu actuala clasă politică din Republica Moldova,astfel, încât ideea înnoirii elitelor, astăzi este foarte actuală.
 
În contextul acestor discuții, dr.hab. Cușnir consideră că este foarte important de a avea un proiect legislativ fundamentat pe normele constituționale, supus unor dezbateri largi, inclusiv în cadrul unor conferințe științifice, mese rotunde,or, proiectul mediatizat,privind votul majoritar pe circumscripții uninominale, conține o serie de lacune și contradicții, care urmează a fi soluționate. Mai mult, în nota analitică care însoțește acest proiect, era bine de integrat experiența practicată în Găgăuzia (din 1998), consideră profesorul, analizând minuțios avantajele, dar și dezavantajele votului uninominal în condițiile existente în Republica Moldova, care pot fi luate în calcul, pentru a nu repeta greșelile comise, dar și pentru a contribui la îmbunătățirea proiectului. Totodată, directorul Cușnir consideră că sistemul electoral are un impact net asupra reînnoirii clasei politice, dar a miza doar pe efectele pe care le va produce modificarea sistemului electoral, așteptând ca să apară persoane noi care ar redresa situația social-politică și economică din republică, este puțin probabil. Se impun și alte acțiuni în acest context, susține expertul, inclusiv de consolidare a democrației, transparenței, pluralismului politic, îndeosebi, în cadrul partidelor politice, dezvoltarea societății civile, prevenirea și combaterea corupției, în special, a celei politice ș.a. Un accent aparte trebuie plasat pe responsabilizarea politicienilor, or,ei reprezintă voința poporului și și-au asumat anumite obligațiuni, care, după cum a arătat realitatea, așa și rămân neonorate la final. „Consider că viziunea de ansamblu pe care o promovăm este una destul de argumentată și fundamentată, dat fiind că numai prin cercetări profunde și complexe, bine detaliate, interdisciplinare, pot fi identificate soluțiile legislative și, de ce nu și de altă natură, cele mai reușite”, a precizat directorul Valeriu Cușnir.
 
Că sistemul electoral existent trebuie reformat, este convins și dr.hab., prof. Andrei Smochină, doar că astăzi țara nu este pregătită pentru această reformă, apar foarte multe semne de întrebare, la care nu sunt deocamdată răspunsuri. „Noi avem nevoie de timp pentru a discuta mai multe aspecte. Cine poartă răspundere pentru manipulările din timpul campaniei de alegeri? Ce facem noi, de exemplu, cu un candidat care acumulează o majoritate simplă și el devine deputat? Consider că acesta este un pericol. Să dăm posibilitate alegătorilor ca în al II-lea tur să-l desemneze pe cel care merită”, a punctat prof. Smochină. Expertul a exprimat opinia că modelele și construcțiile noi de reformare a sistemului electoral trebuie să fie supuse unei expertize științifice, adică Academia de Științe să-și expună punctul de vedere privind avantajele sau dezavantajele acestui mecanism nou de reformare a Parlamentului. „Noi avem tot dreptul să ne expunem și nu odată am pus în discuții problema privindsistemul electoral”, a menționat dl Smochină, precizând că încă 2006 a publicat un articol, în care a atras atenția asupra acestui subiect, dar atunci nimeni nu a reacționat.
 
Dr. Piotr Paşalî, directorul Centrului Ştiinţifico-Tehnologic „M.V. Marunevici” din UTA Gagauzia a apreciat înalt vizita grupului de experți în drept și politologie, de la Academia de Științe, în frunte cu președintele, acad. Gheorghe Duca, care au venit să discute probleme ce vizează dezvoltarea științei, dar și viitoarele alegeri în Parlament.Cât privește reformarea sistemului științei, stimularea, motivarea oamenilor care activează în domeniul științei, acestea sunt deziderate care trebuie să-și găsească o soluționare prin implicarea și acceptarea noului de către oamenii de știință, dar și prin voința politică, pașii întreprinși însă, trebuie să fie îndreptați spre creșterea economiei țării, pentru ca Republica Moldova să meargă înainte.
 
Referitor la modificarea sistemului electoral, dr. Pașalî a punctat că cel mai important criteriu de evaluare a activității oricărui Parlament este nivelul de trai al unui om simplu, fie medic, profesor, savant, pensionar etc. Dacă nu se va atrage atenția cuvenită asupra acestor aspecte importante când se formează Parlamentul, toate schimbările, modificările respective despre care se discută astăzi nu au  nici un sens. Un alt aspect important invocat de dl Pașalî implică modalitatea de crearea a  circumscripțiilor, astfel încât acestea să fie fundamentate pe criterii echitabile. Dacă noi avem astăzi autonomia Găgăuziei, consfințită în Legea fundamentală a Republicii Moldova, respectiv, trebuie să fie și o cota corespunzătoare. Cât privește numărul circumscripțiilor, CEC trebuie să depună un efort susținut, pentru ca să fie respectat principiul reprezentativității în Parlament, să nu se repete situații, cum s-a întâmplat în cadrul Adunării Populare când unii deputați sunt aleși cu 500 de voturi, iar alții cu 5000, de exemplu. În acest sens, având experiența proprie, fiind deputata în Adunarea Populară este de părerea că deputații ar trebui să vină în Parlament și pe liste de partid.
 
Rectorul Universității de Stat din Comrat, dr. Serghei Zaharia, a mulțumit președintelui Gheorghe Duca pentru prelegerea prezentată corpului didactic universitar despre reformarea domeniului științei, dar și pentru alte lecții publice de actualitate, susținute în cadrul instituției, președintele AȘM onorându-și, în acest sens, cu demnitate titlul de Doctor Honoris Causa al Universității. Rectorul a exprimat cuvinte de gratitudine și grupului de experți de la Academie, dar și politologului Vitalie Andrievschi, cu care a avut discuții constructive referitor la sistemul electoral și noul proiect care se discută pe larg în societate. „Noi, Universitatea de Stat din Comrat, ca reprezentanți ai Găgăuziei, nu putem sta departe de aceste probleme,iar informațiile și cunoștințele împărtășite cu deosebită competență de către președintele Duca și reprezentații AȘM, privind reformele în știință, dar și în sistemul electoral, ne vor fi de mare utilitate”, a subliniatdr. Serghei Zaharia. Referitor la modificarea sistemului electoral, Domnia Sa consideră că scopul acestora este unul comun, dar cel mai important, este de a schimba viața oamenilor în mai bine. Discuțiile de astăzi au fost foarte constructive, iar noile viziuni abordate în cadrul dialogului sunt și o nouă experiență pentru reprezentanții din regiune, dar și o confirmare a faptului că oamenii de știință se implică în soluționarea problemelor societății. Important și actual rămâne a fi și pe viitor dialogul și colaborarea cu comunitatea academică, intenție ce va fi materializată în curând într-un Acord de colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AȘM. 

Galerie foto
 
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM