Secția Științei Agricole a AŞM a încheiat ciclul Adunărilor de dare de seamă a activității ştiinţifice, inovaţionale și manageriale pentru anul 2016. Adunarea generală a Secției a fost convocată la 27 ianuarie 2017, la care a participat conducerea Academiei de Științe și reprezentanții instituţiilor de cercetare coordonate de Secţie. Ședința a fost prezidată și moderată de acad. Boris Gaina, academician-coordonator al Secției.
Vicepreședintele AȘM, m.c. Viorel Prisacari, a salutat, în numele conducerii AȘM, participanții la întrunire și i-a felicitat cu ocazia desfășurării sesiunii anuale de totalizare a rezultatelor științifice. Vicepreședintele Prisăcari a mărturisit că toată viața a visat să se facă agronom. De aceea, invitația de a participa la ora de bilanț a Secției științe agricole îi face o deosebită plăcere. În acest context, a ținut să specifice faptul, că, ori de câte ori are posibilitatea să fie peste hotare, mereu se laudă cu strugurii noștri, cu vinurile noastre, cu porumbul, merele etc. Schimbând registru, m.c. Prisăcari a exprimat cuvinte de apreciere Secției pentru munca aproape de sacrificiu și preocupările cercetătorilor din acest domeniu, pe care îl consideră unul dintre cele mai principale ale țării. „Aceste institute trebuie să fie ținute ca pe palmă, ele sunt preocupate de sănătatea solului, de ceea ce consumăm, cum consumăm, ele sunt acele care întrețin țara”, a afirmat vicepreședintele Prisăcari. Tocmai de aceea, și-a dorit ca în cadrul sesiunii, nu doar să audieze rapoartele de dare de seamă, dar să vadă și care este impactul economic al implementării rezultatelor cercetărilor. „Numai așa putem să deschidem ochii cuiva și să arătăm că suntem utili țării, din punct de vedere economic, al sănătății, dar să abordăm și probleme cu care noi ne confruntăm, să ripostăm impedimentelor care ni se creează”, a subliniat vicepreședintele AȘM.
Conducătorii instituţiilor de cercetare au raportat cele mai importante şi valoroase rezultate, dar și impactul economic al acestora. În contextul realizărilor au fost evidențiate colaborările internaționale, activitatea editorială, articolele în reviste naționale și internaționale, participări la conferințe și expoziții internaționale specializate, distincții medalii etc. Sub aspect aplicativ, raportorii au evidenţiat şi formulat o multitudine de probleme cu care se confruntă practic toate instituţiile din cadrul Secţiei. Odată cu trecerea în subordinea ministerului de resort, problemele cu care se confruntă instituțiile s-au multiplicat, instituțiile aflându-se în derută. S-au pomenit, cum s-au exprimat unii vorbitori „în drum, fără casă sau cu casa stricată”. Printre problemele majore care au fost invocate de către raportori a fost menţionată prioritar finanțarea insuficientă alocată cercetării, inclusiv pentru procurarea echipamentului ştiinţific, dotarea laboratoarelor cu aparataj performant. Problema cadrelor tinere în cercetare rămâne a fi una tot mai puțin atrăgătoare de la an la an.
Raportorii au propus și unele măsuri de soluţionare a problemelor, implicit, prin stimularea specialiștilor, inclusiv, celor tineri, pentru majorarea calificației, elaborarea tehnologiilor și mijloacelor tehnice performante, consolidarea potențialului logistic prin procurarea echipamentului științific experimental, care lipsește actualmente, dar și eficientizarea utilizării potențialului uman și logistic etc.
Rapoartele au fost avizate de comisii specializate de experţi, care au specificat că lucrările de cercetare ştiinţifică şi inovare planificate au fost realizate în termenii şi volumul preconizat. În cadrul Adunării, rapoarte de activitate au prezentat şi membrii titulari şi membrii corespondenţi ai AŞM din cadrul Secţiei.
Toate rapoartele prezentate pot fi accesate aici:
1. Universitatea Agrară de Stat din Moldova — doctor habilitat, profesor universitar Nicolae Starciuc, prorector pentru activitatea ştiinţifică;
2. Institutul de Fitotehnie „Porumbeni" — doctor Pintilie Pîrvan, director;
3. Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” — doctor Valeriu Vozian, director;
4. Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” — doctor Iurie Moşoi, director;
5. Institutul Ştiinţifico - Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară — doctor habilitat Valentin Focşa, director;
6. Centrul pentru Cercetare a Resurselor Genetice Acvatice „ACVAGENRESURS" — doctor Galina Curcubet, director;
7. Institutul Ştiinţifico - Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare doctor habilitat Constantin Dadu, director;
8. Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro” — doctor habilitat Valerian Cerempei, director.
În mesajul său de final, președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca a felicitat Secția cu ocazia întrunirii în acest format în cadrul Academiei, unde pe lângă prezentarea rapoartelor, există o posibilitate și o ambianță plăcută de a discuta, de a împărtăși din experiența acumulată pe parcursului încă a unui an, de a aborda probleme și de a găsi, de ce nu, soluții. Le-a mulțumit pentru rezultatele impresionate cu care au venit către acest bilanț anual, în pofida tuturor dificultăților descrise în rapoarte. „Academia având calitatea de cel mai înalt for științific al tarii, care întrunește elita intelectualității țării, trebuie să rămână coordonatorul activității științifice si de inovare”, a menționat președintele Duca. Totodată, Domnia Sa a vorbit despre necesitatea promovării reformelor care urmează se fie implementate într-un timp relativ scurt, mizând în acest sens și pe susținerea oamenilor de știință care reprezintă nu doar Secția de științe agricole, dar una din cele mai importante ramuri ale economiei naționale. Totodată, președintele AȘM a menționat necesitatea schimbării mecanismului de finanțare, important fiind ca statul să aibă un anumit număr de institute, care să fie finanțate instituțional. Academicianul s-a arătat preocupat de un aspect esențial în cadrul reformelor și anume, a nu pierde potențialul științific, invocând că rolul universităților în această reformă va crește. De aceea, consideră că este foarte important ca institutele să colaboreze cu Universitatea Agrară care are mai multe posibilități de a atrage tineret, pe care să-l pregătească și să-l promoveze în cercetare. Acad. Duca este de părere că astăzi ca niciodată institutele de cercetare au posibilitatea să coopereze cu universitățile. Cum? Prin doctorat, prin școli doctorale, exprimând îngrijorarea că pierderea instituțiilor agricole și științei agricole este foarte periculoasă pentru țara noastră.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM
|
