Institutul de Filologie al AȘM a organizat Conferinţa ştiinţifică, consacrată Zilei Culturii Naţionale şi aniversării a 167 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. În cadrul evenimentului a avut loc și omagierea a 85 de ani de la apariția revistei „Viața Basarabiei”.

 

„Astăzi am venit aici pentru a omagia numele celui care l-am numit cel mai mare din totdeauna și pentru totdeauna scriitor român, Mihai Eminescu”, a spus în debutul manifestării dr.hab. Vasile Băhnaru, directorul Institutului de Filologie. Totodată, directorul a vorbit și despre importanța revistei „Viața Basarabiei”, care anul acesta, în ianuarie, marchează 85 de ani de la apariția primului număr, la care au colaborat oameni de vază ai culturii românești, nu numai din Basarabia, ci din tot spațiul românesc.

 

Cu un cuvânt de salut, în numele conducerii AȘM, la eveniment a fost prezent acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al AȘM. Prim-vicepreședintele a adresat un mesaj de felicitare cu ocazia desfășurării conferinței dedicate Zilei Culturii Naționale și aniversării a 167-a de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu, precum și 85 de ani de la apariția revistei „Viața Basarabiei”. „Vreau să menționez că Eminescu este permanent în inimile noastre. Eminescu ne călăuzește prin labirinturile încurcate ale timpurilor ca un adevărat Luceafăr. Eminescu a fost nu numai un poet de geniu, dar și un om de știință cu o clarviziune de excepție, un mare profet al timpurilor sale și astăzi ne inspirăm permanent din creația marelui Eminescu”, a subliniat academicianul.

 

„În comunicarea sa științifică, Rezultate recente în studiul operei eminesciene, acad. Mihai Cimpoi a ținut să remarce semnul de bună prevestire și de preîntâmpinare a ceea ce se întâmplă pe parcursul unui an ca să prevestim ceea ce se întâmplă exact la începutul anului. Ziua lui Eminescu este asociată cu Ziua Culturii Naționale și la noi și în întreg spațiul românesc, este sărbătorit de românii de pretutindeni. Criticul și istoricul literar a relatat despre interesul pentru Eminescu la nivel internațional, subliniind în context faptul că programul identitar eminescian trebuie încă mult discutat și cercetat.                
 

Comunicarea Unitatea limbii române în concepția lui Eminescu, a fost subiectul relevat de dr.hab., Vasile Bahnaru. Filologul a conferențiat despre concepția despre limbă a lui Mihai Eminescu, când și cum s-a format, cum a venit în literatură română etc. În context, lingvistul a punctat preocuparea lui pentru problemele de lingvistică în general și de limba română în special, care au constituit, de fapt, o constantă a întregii sale activități.   

Dr. Nae-Simion Pleșca, filolog, a prezentat comunicarea Idee europeană în publicistica și lirica lui Eminescu. DlPleșca, care este și politician s-a referit la vasta și geniala sa operă publicistică, poezia și proza sa, care constituie o imagine trăită, analizată, trecută prin părere individuală a poetului cu privire la viața social politică a timpului. Poetul a fost preocupat de faptul ca societatea să identifice soluțiile pentru problemele stringente. Parlamentarul consideră că aceste spicuiri din opera poetului cu privire la ideea europeană se văd drept repere importante pentru a convinge oamenii că anume Europa e centrul civilizației care ar oferi populației din diverse țări echilibru, modelul de viață activă cu încrederea în ziua de mâine liniștită, a oferi egalitate în șanse și oportunități pentru dezvoltarea și afirmarea fiecărui individ și a unui trai decent.

 

Despre Revista „Viața Basarabiei”: 85 de ani de la apariție, a vorbit dr. hab. Alexandru Burlacu. Revista „Viața Basarabiei” apare între anii 1932-1944, sigur, că după anii 1940, apare la București. Directorul revistei este Pantelimon Halippa, fost lider al sfatului țării, care a semnat și programul revistei care relua, după 14 ani, deviza revistei Cunoaște-ți adevărul și adevărul v-a slobozi.

 

În cadrul evenimentului au mai luat cuvântul dr. hab. Andrei Țurcanu, dr.hab. Ion Ciocanu, dr. Dumitru Apetri, dr. Iulian Filip, Miroslava Metleaev, Ion Anton, Dumitru Maxim, scriitorul Vladimir Beșleagă ș.a.

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,
         Centrul Media al AȘM