Un interviu cu secretarul-general științific al Academiei de Științe a Republicii Moldova.

Europa Liberă: La cumpăna dintre ani facem bilanţuri. Dacă ar fi să ne referim la totalurile activităţii pe care o desfăşoară Academia de Ştiinţe, ce aţi scoate în prim-plan?

Aurelia Hanganu: „Cea mai importantă este frământarea pe care o suportă acum Academia de Ştiinţe în procesul de reformare sau în căutarea de soluţii la reforma propusă pentru sistemul ştiinţei şi inovării. Şi, cu această ocazie, şi suportul acordat de Comisia Europeană prin intermediul exerciţiului de evaluare care a avut loc anul trecut şi în urma căruia avem şi nişte propuneri pentru a fi implementate într-o reformă bună.”

Europa Liberă: În cadrul academiei sunt mai multe institute. Foarte des apar întrebări de ce prea puţin se ia în calcul ceea ce propun savanţii? Aveţi un răspuns la întrebare?

Aurelia Hanganu: „Noi discutam de mai multe ori la diferite şedinţe şi administrative, şi împreună cu directorii de institute că Academia de Ştiinţe are ca misiune de bază producerea cunoştinţelor şi producerea inovaţiilor. Iar preluarea acestor cunoştinţe şi inovaţii ţine de domeniul guvernamental, de domeniul economic. Adică, este vorba, de fapt, nu mă tem să zic asta, şi de un potenţial economic nu tocmai capabil să preia ce face Academia de Ştiinţe.”

Europa Liberă: Şi de ce nu insistaţi ca să fie preluate, mai ales, rezultatele cercetărilor? De ce nu bateţi mai insistent la uşa guvernanţilor să preia ceea ce s-a copt în laboratoare, în birourile academicienilor?

Aurelia Hanganu: „Lucrul acesta îl facem cu insistenţă, practic, în fiecare an, adică, cel puţin, atunci când au loc dările de seamă ale institutelor. Pentru că acolo sunt prezentate, în primul rând, toate elaborările care au fost obţinute pe parcursul anului. Sunt invitaţi reprezentanţi ai ministerelor, ai lumii de afaceri, ai comunităţii. Este invitată toată lumea ca să participe şi să vadă cu ce vin savanţii pentru societate şi cu ce soluţii.”

Europa Liberă: Savanţii ziceau că au propuneri pentru guvernanţi, inclusiv pentru ca să crească PIB, pentru ca să se dezvolte economia, pentru ca să se dezvolte alte ramuri.

Aurelia Hanganu: „Să zicem că unele lucruri inovative nu sunt preluate, dar în ceea ce priveşte elaborările noastre de politici, chiar aici suntem solicitaţi şi ascultaţi. Un exemplu de ultimă oră este strategia de securitate, la elaborarea căreia a participat Institutul de Studii Juridice şi Politice plenar şi toate propunerilor pe care le-a elaborat acest institut au fost luate în considerare. Probabil, acesta este un motiv din care strategia a ieşit bună. Şi nu numai această strategie, dar şi strategiile de dezvoltare economică, dezvoltare inovaţională sunt elaborate, de asemenea, în comun cu institutele Academiei de Ştiinţe.

Când mă refeream că nu sunt preluate, nu sunt preluate, în principiu, inovaţiile. De exemplu, nu ştiu care va fi soarta acestui dispozitiv, dar o inovaţie de ultim moment şi foarte importantă, este un dispozitiv care a fost creat de Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghiţu”. E vorba despre o colaborare dintre inginerii noştri şi medici, un aparat care permite ca durata în care să se acorde primul ajutor, în caz de afecţiuni cerebro-vasculare, să fie mărită de aproximativ trei-patru ori. E vorba despre faptul că nişte intervenţii în cazul unui asemenea atac cerebral pot fi la moment efectuate timp de patru ore, timp în care viaţa omului nu se află în pericol. Acest aparat poate permite ca acest timp de la patru ore să fie mărit până la 15 ore. Deci, aceasta înseamnă o şansă în plus medicilor pentru ca să opereze.

Cum va fi preluat acest mecanism? Institutul propune, face publicitate, dar vorbeşte despre structura industrială care poate să preia un asemenea instrument în producere sau nu poate. Vă spuneam despre corelarea între dezvoltarea economică şi dezvoltarea ştiinţifică.”

Citește mai departe...

Sursa: Radio Europa Liberă