La 6 decembrie curent a avut loc Adunarea Generală a membrilor titulari și corespondenți ai Academiei de Științe a Moldovei.
Agenda de lucru a inclus două subiecte: Prezentarea Raportului privind știința și inovarea – paradigma dezvoltării sustenabile, în expunerea acad. Gheorghe Duca, președintele AȘM și Aprobarea modificărilor la Regulamentul privind alegerea membrilor titulari (academicieni) şi membrilor corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Raportul prezentat de președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca, a vizat paradigma dezvoltării sustenabile și corelația cu știința și inovarea. În Raport s-a remarcat că una din caracteristicile esențiale ale dezvoltării statelor înalt tehnologizate europene este faptul că acestea investesc în știință, randamentul fiind exprimat în dezvoltarea socio-economică a cetățenilor, societății și, nu în ultimul rând, în calitatea vieții omului. Prezentarea a demonstrat că există o conexiune directă între investițiile făcute în știință și dezvoltarea socio-economică a unei societăți. Președintele AȘM a precizat că Raportul pe care l-a prezentat membrilor AȘM a fost susținut în cadrul Summit-ului Apelor, desfășurat recent la Budapesta care a generat discuții și înalte aprecieri din partea prim-miniștrilor, miniștrilor și președinților de Academii prezența la Summit și care vizează cea mai importantă paradigmă a sec. XXI - cea a dezvoltării sustenabile prin știință și inovare. „Noi, membrii Academiei, ne-am consacrat acestui deziderat și adesea nu am fost înțeleși de societate, politicieni. Analiza pe care o prezint, va demonstra faptul că, dacă Moldova ar fi investit constant în știință, așa cum a făcut-o din 2004, acum puteam fi la nivelul de dezvoltare a statelor europene”, a remarcat academicianul Duca, specificând că scopul prezentării a fost tocmai pentru a arăta conexiunea dintre dezvoltarea umană (HDI) și nivelul de dezvoltare a științei (SDI) în statele membre ale UE și țările din spațiul post-sovietic.
Acad. Duca a remarcat și faptul că la Conferința Mondială a Științei, care a avut loc în Budapesta în 1999, intitulată „Știința pentru secolul XXI. Noi obligații”, a fost lansat un deziderat nou, care poate considerat valabil și acum și anume: „Cunoașterea științifică a devenit factorul cheie în producția bunăstării. Totodată, distribuția acestei cunoașterii, dar și a bunăstării pe care o creează a devenit mai inechitabilă. Cei săraci (oameni sau țări) sunt diferiți de cei bogați nu doar prin faptul că dețin mai puțină avuție, dar și prin faptul că ei sunt excluși de la procesul de producere sau de beneficiere a realizărilor cunoașterii științifice”. Cu titlu special a fost subliniat faptul că în mileniul trei, știința va determina nivelul de bunăstare, sănătate, prosperitate a unei țări, dar și locul acesteia în sistemul global. În lumina concluziei prezentate este extrem de important de constat că pentru țările mici, problemele științei nu mai sunt naționale sau regionale – ele sunt internaționale. De aceea, susține acad. Duca, este extrem de important de privit știința în context internațional și anume din acest considerent a fost realizată asocierea la Spațiul European de Cercetare. ( Prezentarea integral)
Al doilea subiect de pe agenda de lucru a vizat aprobarea modificărilor și completărilor Regulamentului privind alegerea membrilor titulari (academicieni) și membrilor corespondenți ai AȘM, subiect prezentat de acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreședintele AȘM. De menționat că proiectul Regulamentului a fost trimis pentru examinare secțiilor de științe care, ulterior, și-au expus opiniile, propunerile. Modificările la Regulament sunt dictate de necesitatea ajustării acestora la exigențele timpului, dar și la exigențele și tendințele europene. Este imperios necesar a crește nivelul cerințelor și a le focaliza pe valoarea cercetărilor și rezultatelor științifice, cu accent deosebit pe calitate. Ajustările respective se raportează la acele realități care rezultă din asocierea comunității științifice a RM la programele europene, la spațiul european de cercetare și inovare. Noile modificări și criterii de selecţie vor contribui la faptul ca în rândurile Academiei de Științe să fie aleşi cei mai destoinici.
Totodată, în Regulament au fost operate și alte modificări care stipulează că pretendenții la titlul de membru corespondent și titular al AȘM trebuie să cunoască cel puţin două limbi de circulaţie internațională, să deţină gradul ştiinţific de doctor habilitat, brevete şi invenţii de noi preparate, soiuri, rase, hibrizi şi să aibă pregătiţi minimum cinci doctori în ştiinţe, precum și lucrări ştiinţifice de sinteză, inclusiv monografii.
Un alt obiectiv important invocat constă în necesitatea întineririi corpului academic, urmând a atrage cât mai multe cadre tinere, talentate și cu perspectivă. Noua redacţie a Regulamentului stabilește vârsta limită de accedere la concurs, pentru membrii corespondenți fiind de 65 de ani și pentru membrii titulari de 70 de ani. Modificarea respectivă este necesară pentru a crea un potențial intelectual destoinic și competitiv care ar contribui la dezvoltarea domeniului științei și Academiei. Mai mult, candidații la titlul de membru al AȘM trebuie să fie personalități de cea mai înaltă valoare, din punct de vedere științific, persoane cu integritate și dedicate care vor reprezenta Academia de Științe la cel mai înalt nivel și vor contribui la creșterea autorității acesteia pe plan național și internațional.
Modificările și completările Regulamentului privind alegerea membrilor titulari (academicieni) și membrilor corespondenți au fost votate în unanimitate de către membrii AȘM.
Actualmente, membrii AȘM constituie un număr de 81, dintre care 49 – membri titulari (academicieni) și 32 - membri corespondenți care reprezintă savanți notorii și personalități marcante din domeniile științei, culturii și artei.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM
|
