Savanţii din Republica Moldova şi România au elaborat senzori de presiune mult mai uşori decât fulgii de zăpadă

2016-12-05
Cercetătorii de la Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Centrul Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor al Universităţii Tehnice a Moldovei şi Institutul de Microtehnologie din Bucureşti, sub conducerea academicianului Ion Tighineanu şi profesorului Mircea Dragoman, au elaborat senzori de presiune care cântăresc jumătate de miligram, fiind de circa 6-8 ori mai uşori decât fulgii de zăpadă. Senzorii sunt constituiţi dintr-un strat de aerogel din grafen, adică din membrane uniatomare de carbon interconectate într-o reţea tridimensională, decorată cu nanoparticule din nitrură de galiu sau oxid de staniu – compuşi semiconductori cu proprietăţi piezoelectrice. Nanocompoziţii creaţi au o porozitate foarte mare, sunt flexibili şi posedă caracteristici piezorezistive de unicat. Anume proprietăţile piezorezistive asigură o sensibilitate record a senzorilor la presiuni de la 1 până la 5 atm, diapazon foarte important pentru industriile auto şi aeronautică. În particular, sensibilitatea senzorilor în baza aerogelului din grafen şi nanoparticulelor din nitrură de galiu constituie 6.75×10−4 kPa−1, ceea ce este de 25 de ori mai mare decât sensibilitatea unei membrane suspendate din grafen pur.
 
Academicianul Tighineanu a menţionat, în acest context, că investigaţiile fac parte dintr-o temă de cercetare mai largă, scopul căreia este crearea pielii artificiale sau electronice. Arhitecturile tridimensionale din grafen, decorate cu particule piezoelectrice din nitrură de galiu, sunt biocompatibile şi demonstrează o sensibilitate ridicată la diferiţi parametri ai mediului ambiant (temperatură, umeditate, presiune, iluminare etc.). De notat că nanoparticulele din GaN pot genera electricitate la deformarea mecanică ceea ce deschide posibilitatea alimentării autonome cu energie a senzorilor electronici incorporaţi în arhitectura nanocompozită flexibilă.
 
Rezultatele, publicate recent în revista “Nanotechnology”, sunt reflectate, la iniţiativa editorului revistei, pe portalul Nanotechweb.org din Londra la rubrica “Lab Talk” (“Discuţie în laborator”), vezi http://nanotechweb.org/cws/article/lab/67197. Este un succes remarcabil al echipelor de cercetare conduse de academicianul Ion Tighineanu (dr. Lidia Ghimpu, Irina Plesco, Tudor Branişte) şi profesorul Mircea Dragoman (Cosmin Obreja, dr. Adrian Dinescu, prof. Daniela Dragoman), ce deschide noi oportunităţi pentru colaborări eficiente în cadrul programelor comunitare.
 
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM