La ședința festivă au participat membrii Asambleei AȘM, membrii titulari și corespondenți, doctorii habilitați, desemnați în cadrul acesteia, directorii și vicedirectorii instituțiilor de cercetare, rectorii și prorectorii universităților, precum și reprezentanți ai Legislativului, Executivului, mediului de afaceri. Printre invitații de onoare a fost remarcată prezența prof. dr. Adrian Curaj, președintele Departamentului UNESCO pentru Politica în științe și inovare, Școală Națională pentru Ștudii politice și Administrare Publică; dr. Daniel Funeriu, expert delegat din partea UE la Ministerul Educației RM (ambii deținând anterior funcția de ministru al Educației Naționale și Cercetării din România); parlamentarul Valentina Stratan, viceministrul Educației, prof. Vasile Marina, dr. Gheorghe Gaberi, director ANSA ș.a.

 

Înainte de a trece la realizarea agendei, președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca, a informat membrii Asambleei că m.c. Viorel Prisăcari, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, a fost numit în funcția de vicepreședinte interimar al AȘM, până la confirmarea acestuia, la una din proximele ședințe. M.c. Viorel Prisăcari va administra și coordona activitatea Secției științe medicale, atribuții deținute anterior de acad. Stanislav Groppa.

 

Cu ocazia marcării Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare, președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca a adresat un mesaj de felicitare comunității științifice, subliniind că acest important eveniment anual își propune să accentueze o dată în plus importanța științei în viața de zi cu zi, dar este și un frumos prilej de a reafirma, atât la scară internațională cât și națională, că știința este un promotor activ al dezvoltării și dinamizării progresului societății. „Cu pași mici, dar fermi, comunitatea științifică a RM a țintit mereu spre atingerea excelenței în cercetare, bazându-se pe principiile promovării adevărului istoric, al respectării valorilor identitare și naționale, a libertății creatoare și de exprimare, iar Academia de Științe, în acest proces, a pavat calea spre Spațiul European de Cercetare”, a declarat președintele Duca. În acord cu afirmațiile despre rolul științei a marilor filosofi ai lumii, academicianul și-a exprimat recunoștința față de toți oamenii de știință care au contribuit la fortificarea și dezvoltarea cercetării naționale, celor care au făcut cunoscut numele țării noastre pe arena științifică internațională, au generat idei de o valoare inestimabilă, dorindu-le să transforme în realitate ceea ce astăzi depășește puterile lor omenești.

 

În același sărbătorii, președintele Duca a dat citire și mesajelor de felicitare din partea Președintelui Nicolae Timofti și prim-ministrului Pavel Filip, sosite în adresa Academiei de Științe a Moldovei.

 

Urmând realizarea agendei Sesiunii, președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca a prezentat raportul „Reforma și dezvoltarea cercetării-inovării în Republica Moldova”, în care a relatat despre procesul de reformare a științei, scopul reformei, acțiunile întreprinse până în prezent, asigurarea independenței și autonomiei Academiei de Științe, prin modificarea Codului cu privire la știință și inovare, crearea unor noi structuri - Consiliul Consultativ pentru Știință și Dezvoltare și Agenția Națională pentru Cercetare și Inovare, beneficiile acestora etc. (Raportul integral).

 

Un alt raport prezentat în cadrul sesiunii Asambleei a fost cel al prof. dr. Adrian Curaj, președintele Departamentului UNESCO pentru Politica în științe și inovare, Școală Națională pentru Ștudii politice și Administrare Publică, care a informat audiența despre perspectivele integrării în spațiul european de cercetare și participării în programele comunitare. 

 

Expertul a menționat că a venit cu încredere la Academia de Științe a Moldovei, încredere pe care o are de acum 7 ani, de când a și a început colaborarea cu instituția academică. Domnia Sa a apreciat enorm ce a reușit să realizeze comunitatea științifică moldavă, în condițiile deosebit de grele pe care le-a avut și le are în continuare. Prof. Curaj a apreciat eforturile și deciziile care au fost luate la nivelul AȘM în favoarea oamenilor, sistemului de cercetare din Moldova, impresionat fiind și de forța fantastică în deschiderea pe care a demonstrat-o comunitatea științifică, lucru ce i-a făcut pe cercetători foarte performanți în atragerea resurselor europene.

 

Chiar dacă nici România nu stă foarte bine la capitolul finanțarea cercetării, pentru că și acolo se dă o luptă pentru bugetul de cercetare, care este, poate, cel mai mic dintre țările UE, prof. Curaj a îndemnat ca cercetătorii noștri să contacteze oamenii de acolo, infrastructura de cercetare, să folosească accesul la literatura de specialitate, la site-urile specializate (www.erris.ro). „Hhaideți împreună să ne promitem că vor fi cel puțin la fel de multe proiecte bilaterale și la anul. Haideți să fim deschiși pentru a încerca pe toate căile, pentru că Dumneavoastră sunteți cercetători, sunteți oameni de știință, sunteți speciali, aveți o influență mare în societate. Haideți să folosim potrivit resursele și sursele”, a îndemnat ex-ministrul Educației Naționale și Cercetării. Expertul a mai precizat că știința pentru politic e la fel de importantă ca și politicul pentru știință, dar că rolul  științei în diverse domenii este să alimenteze cu lucruri cu sens decizia politică. Inovarea îmbracă societatea, a spus ex-ministrul, și atunci pentru că sunt mulți actori la un loc, singurele politici eficiente în zona aceasta de inovare de antreprenorial care înseamnă și știință și cercetare, se coordonează de la nivelul primului ministru. „Vă țin pumnii să aveți un astfel de mecanism funcțional, cât mai simplu și compact, astfel încât subiectele care sunt aparent divergente, să poată să intre într-un ansamblu de decizii care duc și la bani și la rezultatele așteptate”, și-a încheiat discursul prof. dr. Adrian Curaj.

 

În cadrul dezbaterilor, a luat cuvântul mai muți academicieni care s-au arătat mult preocupați de soarta de viitor a științei. „Noi, oamenii de știință, n-avem dreptul să ne comportăm indiferent vizavi de destinul științei și al nostru, celor care activăm în institutele științifice. E timpul, ca în mod de urgență să ne sanoginăm, să încercăm să evităm starea depresivă, în care ne găsim, deoarece mâine va fi târziu. Istoria nu ne va ierta indiferența noastră față de soarta științei”, a spus îngrijorat acad. Teodor Furdui, președinte al Sfatului Academicienilor, chemarea și durerea sufletului academicianului fiind determinată de starea „mizerabilă” în care se află astăzi știința autohtonă, starea morală și financiară a fiecăruia dintre cercetători. 

 

Aceleași idei au fost reiterate în luările sale de cuvânt și de către rectorul Universității Agrare de Stat, acad, Gheorghe Cimpoieș, acad. Ion Bostan, m.c. Viorel Prisăcari, dr. Valentina Stratan, deputat, dr.hab, prof. Vasile Marina, viceministrul Educației, dr. Daniel Funeriu, dr. Piotr Pașalî, membru al CSȘDT (Comrat), care au readus în atenția publicului problemele cu care se confruntă instituțiile unde activează, arătându-se, de asemenea,  preocupați de viitorul științei, a cercetătorilor și îndemnând la consolidare.

 

După dezbateri, membrii Asambleei au votat propunerile lansate, în Raportul prezentat de președintele AȘM cu privire la reforma sferei științei.

 

În contextul marcării Zilei Științei, în semn de apreciere a meritelor deosebite în promovarea și dezvoltarea științei naționale, a fost conferită, în premieră, Distincția Academică „Meritul Științific de gradul II” savanților care s-au remarcat prin descoperirile și inovațiile realizate – acad. Teodor Furdui, Ion Bostan, fraților Moscalenco, Mihai Cimpoi, Valeriu Rudic, Gheorghe Paladi, Ghoerghe Duca și Ion Tighineanu. 

 

De asemenea, cu cea mai înaltă distincție a AȘM, Medalia „Dimitrie Cantemir”, a fost distins prof. Adrian Curaj. Distincția a fost acordată pentru contribuiții substanțiale la dezvoltarea cercetării, la consolidarea capacităților Academiei de Științe, cooperarea eficientă cu autoritățile române și, cel mai important, pentru faptul că prof. Adrian Curaj a fost și rămâne un promotor al integrării comunității științifice în Spațiul European de Cercetare, fiind implicat activ în procesul de Asociere a Republicii Moldova la Programul Cadru 7 și Orizont 2020. 

 

În a doua jumătate a zilei, a avut loc Lansarea Apelurilor-2017 din Programul Cadru al UE de Cercetare-Inovare Orizont 2020”. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul a două secțiuni - Programul Orizont 2020: Excelența Științifică și Provocări Societale;  Oportunitățile Programului Orizont 2020 pentru IMM-uri. Evenimentul de lansare a fost coordonat și organizat de dr. Lidia Romanciuc, directorul Centrului Proiecte Internaționale al AȘM.

Galerie foto

 

Eugenia Tofan, 

Centrul Media al AȘM