Pulsul Geostrategic (P.G.): Cum priveşte Academia de Ştiinţe a R. Moldova politizarea subiectului limbii oficiale a Republicii Moldova şi istoria sa?
Excelenţa Sa Academician Gheorghe Duca (ES. Gh.Duca):
În calitate de cel mai înalt for ştiinţific al ţării, Academia de ştiinţe a Moldovei şi-a exprimat ferm şi univoc opinia, încă în 1996, prin declaraţia Adunării Generale, privind denumirea limbii de stat. Indiferent de denumirile ce i s-au dat din motive de natură politică, indubitabil este că realitatea glotică pe teritoriul Republicii Moldova e cea românească, acest adevăr fiind conştientizat şi recunoscut încă de cronicari, confirmat de scriitori emblematici, demonstrat de istorici, lingvişti, filologi prin argumente ştiinţifice temeinice.
Însă, fără intenţia de a crea impresia că denumirea limbii este un subiect de ordin secundar, consider că ar trebui să fim mult mai preocupaţi şi mult mai angajaţi în procesul de studiere şi promovare a unei limbi corecte, sănătoase şi să nu ne axăm atât de mult pe subiectul denumirii limbii, subiect generator de dispute din care societatea nu are nimic de câştigat.
Consider că ar trebui să ne unificăm eforturile ca limba română să-şi merite statutul de limba oficiala aici, în Republica Moldova, să ne simţim incluşi în spaţiul lingvistic românesc nu doar prin denumirea limbii pe care o vorbim, ci prin acurateţea şi grija permanentă manifestata faţă de modul în care ne exprimăm.
De aceea este stringent ca înainte de a oficializa acest adevăr fiecare dintre noi trebuie să-I conştientizeze şi să şi-I asume plenar, să înţeleagă că limba este un liant şi un element de joncţiune al tuturor celor ce locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova şi nu pretext de controverse şi dispute.
P.G.: Cum priveşte Academia de Ştiinţe a R. Moldova disproporţia zdrobitoare a prezentei limbii ruse în literatură, presă, televiziuni, în defavoarea celei române/moldovene, deşi limba oficială este cea română/moldoveană şi deşi au trecut 25 de ani de la câştigarea independenţei statului? Ce eforturi s-au făcut în ultimii 25 de ani pentru îndreptarea situaţiei?
ES.Gh.D.: Limba rusă a funcţionat alături de limba de stat încă din timpul Uniunii Sovietice, iar statutut politico-cultural al acesteia este în continuare extrem de înalt în Republica Moldova. Deşi nu este legiferată oficial, limba rusă îndeplineşte funcţia de mijloc de comunicare nu doar la nivel individual, ci şi statal, fiind utilizată frecvent în medii oficiale. Coexistenţa a două moduri de exprimare în viaţa cotidiană şi nu numai, le-a creat purtătorilor de limbă română din teritoriu complexe de inferioritate etnică şi naţională, i-a stingherit oarecum moral şi le-a lezat libertatea de a să se exprima liber şi dezinvolt. Ţinând însă cont de faptul că trăim într-un mediu de interculturalitate ar trebui să manifestăm o atitudine tolerantă şi să conştientizăm faptul că convieţuirea în limitele aceluiaşi teritoriu a mai multor etnii este un factor de îmbogăţire culturală reciprocă şi nu un factor generator de confruntări şi conflicte interetnice.
Deşi prezentă în toate mediile şi sferele de activitate si beneficiind de un anumit prestigiu istoric nu putem afirma că limba rusă a eclipsat în totalitate limba de stat. Dispunem, într-adevăr, de numeroase instituţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limba rusă, de canale de televiziune, posturi de radio şi alte instituţii în care limba rusă domină, dar nu putem trece cu vederea succesele incontestabile în evoluţia glotică pozitivă din ultimii ani din Republica Moldova.
După 1990 a început să se resimtă şi în vorbirea populaţiei din acest spaţiu, mai ales în vorbirea tinerilor, libertatea şi firescul exprimării, a crescut nivelul de cunoaştere a limbii române, sfera de utilizare a acesteia s-a extins semnificativ. Descoperim cu plăcere că, din an în an, învăţăm să vorbim şi să scriem mai corect, să însușim şi respectăm cu mai multă sârguinţa normele limbii române. De aceea îmi exprim, cu profund optimism, dorinţa ca acest impuls, această aspiraţie spre desăvârşire să fie continuate cu aceeaşi insistenţă, voinţă şi entuziasm.
P.G.: Cum apreciaţi colaborarea cu Academia Română? Ce vă propuneţi să faceţi în continuare pentru dezvoltarea acesteia şi ce aşteptați din partea Academie Române în acest sens?
ES.Gh.D.: Colaborarea Academiei de Ştiinţe a Moldovei cu Academia Română, ca de altfel colaborarea cu orice for academic internaţional, are drept scop dezvoltarea raporturilor ştiinţifice bilaterale, consolidarea legăturilor în toate sferele ştiinţei şi implementarea realizărilor ştiinţifice în domenii de interes comun.
Țin să reamintesc că colaborarea dintre Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Academia Română are la bază Acordul de colaborare ştiinţifică semnat în 1990 şi reînnoit în anul 2005, iar mai recent semnarea Memorandumul de cooperare tehnico-ştiinţifică dintre Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei în cadrul Programului Uniunii Europene pentru cercetare şi inovare Orizont 2020. În contextul integrării în spaţiul european de cercetare, pentru Republica Moldova este esenţial să cunoască şi să împărtăşească experienţa culturală şi ştiinţifică românească în domeniu şi să coopereze la realizarea de proiecte europene de cercetare şi inovare. În acest sens, colaborarea stipulată în documentele menţionate prevede schimbul de savanţi în cadrul proiectelor comune, participarea la conferinţe internaţionale, simpozioane şi alte manifestări ştiinţifice organizate de ambele academii, asigurarea accesului cercetătorilor la laboratoarele şi la echipamentul ştiinţific de care dispun instituţiile Academiei Române, schimbul de publicaţii ştiinţifice de specialitate, organizarea de evenimente în parteneriat ect. De asemenea, Institutele de cercetare ale AŞM, au stabilit, de-a lungul anilor, semnificative raporturi de colaborare cu institutele şi organizaţiile Academiei Române, din care a rezultat o conlucrare eficientă în diverse domenii.
Aceste acţiuni, realizate de comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova prin stabilirea unor relaţii din ce în ce mai solide cu comunitatea ştiinţifică românească, au trasat direcţii importante spre asigurarea excelenţei în cercetarea autohtonă şi deschiderea acesteia către spaţiul european de cercetare.
Anul 2016 este an jubiliar pentru ambele instituţii de cercetare. Am participat cu mare plăcere la aniversarea celor 150 de ani de la fondarea Academiei Române. La rândul nostru, am avut ca oaspeţi dragi la aniversarea celor 55 de ani de la fondarea Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi a celor 70 de ani de la fondarea primelor institute de cercetare pe conducerea Academiei Române. Şi mai recent, la sărbătoarea Ziua Limbii Române, Preşedintelui Academiei Române, Dlui Academician Ionel Valentin Vlad i-a fost acordat titlul de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Comunitatea noastră ştiinţifică apreciază înalt cooperarea cu Academia Română, însă recunoaştem că potenţialul de cooperare între cele două instituţii nu este explorat pe deplin, fapt ce ne motivează să muncim mai mult la acest capitol.
P.G.: Biserica este un important factor de educaţie socială şi civică, în afara celei religioase. În R. Moldova asistăm la o situaţie deosebită, prin afilierea diferită, atât la Moscova cât şi Bucureşti, cu sublinierea că biserica afiliată Patriarhiei Moscovei pare a fi cea care este în continuare integral recunoscută de stat. Ce comentarii puteţi să faceţi pe acest subiect?
ES.Gh.D.: În credinţă nu e loc de dispute şi negocieri. Biserica ar trebui să reprezinte un important pilon de dobândire a echilibrului moral atât pentru fiecare individ în parte cât şi pentru întreaga societate, să ne călăuzească si menţină în albia valorilor umane imperisabile. Din păcate Republica Moldova a fost şi mai continuă să fie o ţară care probează identităţi, de aceea, şi în plan religios, ţara noastră oscilează între subordonarea canonică Patriarhiei Ruse si Patriarhiei Române.
Personal consider că atâta timp cât ne rugăm unui singur Dumnezeu nu e cazul să provocăm disensiuni într-un mediu care ar trebui să fie independent de politică şi să nu răspundă provocărilor sociale.
Indiferent de statutul canonic al Patriarhiei Ruse sau al Patriarhiei Române, noi, crestinii ortodocşi, respectând poziţia fiecărei Patriarhii, trebuie să credem în unitatea bisericii ortodoxe si să nu fim derutaţi de micile diferenţe care le separă si care ar subrezi fermitatea convingerilor noastre religioase.
P.G.: Excelenţă, sunteţi membru în Consiliul de Securitate Naţională al R. Moldova. În această calitate cum apreciaţi evoluţia situaţiei de securitate din R. Moldova şi ce ar trebuie făcut pentru îmbunătățirea acesteia? Ar putea România să contribuie mai mult? Cum?
ES.Gh.D.: Republica Moldova este situată la intersecţia intereselor politice şi economice a ţărilor din regiune în poziţia geografică de vecin apropiat cu Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunea Europeană, fiind, totodată, parte a Comunităţii Statelor Independente. Plasarea Republicii Moldova în vecinătatea imediată a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunii Europene şi posibilitatea extinderii acestora este favorabilă securităţii naţionale şi are o influenţă benefică asupra mediului internaţional de securitate, iar oportunităţile de cooperare oferite de către cele două organizaţii au impact pozitiv asupra procesului de promovare a reformelor în toate domeniile, inclusiv cele corelate cu securitatea şi apărarea naţională. Dovadă a acestui fapt, este participarea savanţilor la Programul NATO Ştiinţă pentru Pace si Securitate (SPS).
Sub aspect de securitate a ţării, este important de menţionat că crearea Consiliul Suprem de Securitate pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, are o însemnătate primordiala în vederea coordonării acţiunilor de asigurare a securităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a republicii. in cadrul acestui Consiliu sunt deseori invitaţi savanţi pentru a oferi suport știinţific în identificarea si abordarea problemelor cu care se confruntă ţara.
Cercul de probleme examinate de Consiliul Suprem de Securitate în prezent, continuând practica ultimilor ani, este destul de larg, fiind examinate aşa probleme ca: soluţionarea conflictului transnistrean; securitatea energetică a statului; securitatea economică, problemele si provocările demografice, de mediu, cele ce vizează proprietatea intelectuală si altele.
Din păcate au rămas nesoluţionate problemele moştenite din secolul trecut: agenda vagă şi adesea confuză, nedistribuirea clară a competenţelor între componentele supreme ale sectorului de securitate. Conform strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, aprobată recent, se constată că securitatea ţării este afectată de o serie de riscuri şi vulnerabilităţi şi anume: insecuritatea socială şi polarizarea societăţii, instabilitatea politică, criminalitatea şi corupţia, existenţa conflictului transnistrean nesoluţionat, vulnerabilitatea economică şi financiară.
Astăzi avem nevoie de consolidarea rolului Consiliului Suprem de Securitate, care ar asigura o coerenţă în domeniul coordonării şi elaborării politicilor în domeniile de securitate şi de apărare, precum şi dezvoltarea capacităţilor necesare pentru implementarea acestora.
Rolul României în îmbunătăţirea şi consolidarea securităţii naţionale a Republicii Moldova cu siguranţa este foarte înalt. Dacă privim relaţiile de securitate dintre Romania şi Republica Moldova acestea includ colaborări atât pe plan economic, cultural, mediu cât şi în privinţa problemei frontierelor.
În relaţia de securitate cu Moldova, Romania îşi identifică rolul de a ajuta la reconstrucţia si europenizarea Moldovei. Fiind un stat membru al UE, România este principalul susţinător al integrării Moldovei în Uniunea Europeana, ambele state conjugându-şi eforturile în direcţii comune, promovând relaţii de securitate, iar prin implementarea acestor acţiuni, apropiind statele unul de celălalt.
P.G.: Paradoxal, avalanşa de informații facilitată de Internet a afectat mult nivelul calității de informare al oamenilor şi le-a scăzut drastic nivelul de cultură. Credeți că este posibil ca instituții culturale şi ştiințifice de prestigiu, cum este Academia de Ştiințe a Moldovei, să folosească cu oarecare şanse de succes noile mijloace de comunicare pentru a creşte gradul de cultură al populației? Şi dacă da, cum? Să nu uităm că oamenii preferă informațiile şi adevărurile facile, adesea teribiliste.
ES.Gh.D.: Tehnologiile informaţionale au devenit omniprezente şi aproape indispensabile în viaţa noastră de zi cu zi, iar a nega utilitatea lor înseamnă a nega prezentul. Deci nu putem nega actualitatea, comoditatea şi facilităţile pe care ni le oferă internetul ca mijloc de informare, doar că acesta poate fi adesea un mediu destul de „poluat" din motivul că orice persoană are deplina libertate de a plasa informaţii.
Din aceste considerente nu putem fi întotdeauna siguri de calitatea şi veridicitatea informaţiei care ne este furnizată. Astfel, cu mult discernământ şi luciditate, suntem puşi în situaţi de a selecta în permanenţă, dintr-un imens ocean informaţional, informaţia veridică şi credibilă.
Cu siguranţă că instituţiile culturale şi ştiinţifice de prestigiu trebuie să-şi asume în totalitate responsabilitatea pentru calitatea informaţiilor pe care le furnizează, să garanteze veridicitatea acestora şi totodată să corespundă rigorilor şi aşteptărilor publicului, care, aşa cum menţionaţi, e tot mai însetat de senzaţional şi monden.
De aceea instituţiile culturale şi ştiinţifice ar trebui să fie preocupate să câştige, în contextul mediatic autohton, şi nu numai, încrederea publicului consumator, prin asigurarea unui nivel înalt al calităţii produsului informaţional difuzat şi prin stabilirea unor criterii de calitate riguroase care să fie pe măsura aşteptării utilizatorilor.
Interviu realizat de Corneliu Pivariu şi Cornel Vaida
GHEORGHE DUCA
Preşedintele Academiei de Știinţe a Republicii Moldova
Data şi locul naşterii: 29 februarie 1952, Copăceni
Studii: Facultate de Chimie a Universităţii de Stat a Moldovei (USM) — 1974
Doctorat obţinut la USM (1976-1979)
Studii postdoctorale la Institutul de Chimie Fizică al Academiei Ruse de Ştiinţe (1985 - 1988)
Activitate profesională
2001-2004: Ministul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltarea Teritoriului
2004-până în prezent: Preşedintele Academiei de Ştiinţe al Moldovei
Membru sau membru onorific
Membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992), membru al Academiei Central-Europene de Ştiinţe şi Arte (1999), membru al Academiei Ruse de Ştiinţe Pedagogice şi Sociale (1999), membru onorific al Academiei Balcanice de Ştiinţă, Cultură şi Dezvoltare Sustenabilă (2004), membru onorific al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Forestiere "Gheorghe Ionescu-Siseşti" din România (2006), membru al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Muntenegru (2006), membru onorific al Academiei Române (2007), membru onorific al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei (2009).
