La manifestare a participat conducerea Academiei de Științe a Moldovei, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, ÎPS Vladimir (Nicolae Cantarean), ierarhi și clerici din întreaga țară, președintele Curții Constituționale, reprezentanți ai Ministerului Educației, mediului academic și universitar, studenți de la teologie, alți invitați.

 

Conferința a demarat cu vernisarea unei expoziții tematice de carte, organizată cu aportul și participarea nemijlocită a reprezentanților Mitropoliei și a Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) a AȘM și a unei Expoziții tematice de fotografii, organizată de Centrul Media al AȘM, organizatorii exprimând certitudinea că la proximele ediții expozițiile își vor extinde numeric și calitativ exponatele, dar și titlurile de carte. 

 

Lucrările conferinței au fost inaugurate de m.c. Ion Guceac, vicepreședinte al AȘM care a subliniat importanța evenimentului, remarcând inițiativa conducătorilor celor două instituții de a organiza o conferință științifică în atare format la AȘM. Vicepreședintele AȘM a menționat că anul în curs este unul aniversar pentru comunitatea științifică, care celebrează 70 de ani de la crearea primelor instituții de cercetare și 55 de ani de la formarea AȘM, de o importanță deosebită pentru întreaga societate, fiind și aniversarea a 25-a de la declararea independenței Republicii Moldova. În contextul celor menționate au fost organizate mai multe foruri științifice, însă conferința în cauză ocupă un loc aparte în lanțul acestor manifestări. Aceasta se datorează, în primul rând, faptului că este organizată de două instituții care se regăsesc în topul sondajelor privind gradul de încredere, manifestat de populația Republicii Moldova. „Și cine dacă nu Biserica și Academia, clerul și oamenii de știință vor pune umărul la identificarea soluțiilor oamenilor menite să asigure o dezvoltare durabilă a statului societății și pacea și liniștea în societate...?”, a subliniat vicepreședintele Guceac.

  

Cu un cuvânt de salut la eveniment a fost prezent președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca. Președintele AȘM a apreciat relațiile dintre Academia de Științe și Biserica ortodoxă, subliniind rolul pe care l-a jucat Biserica pentru consolidarea cetățenilor. „Fiecare cetățean vrea să vadă în preot, așa cum vrea să vadă în academician, o mare personalitate, un mare intelectual. O persoană care cunoaște, care poate să explice durerile cu care se confruntă cetățeanul”, a remarcat președintele Duca, îndemnând  slujitorii Bisericii să facă doctorate la instituțiile Academiei. Pe lângă seria de activități comune pe care le-a realizat până acum cele două instituții, inclusiv, editarea unor lucrări, organizarea manifestărilor științifice, meselor rotunde etc., președintele AȘM a menționat că Academia și reprezentanții Bisericii vor crea o echipă comună de lucru care se va  ocupa de restaurarea, dar și construcția noilor biserici și mănăstiri. De asemenea, academicianul a propus ca savanții de la AȘM să țină lecții la Academia Teologică din Chișinău. Președintele AȘM a adus mulțumiri Înaltpreasfințitului Vladimir pentru frumoasa colaborare cu cei din știință, pentru ideile și proiectele care au fost realizate în comun până acum, exprimând certitudinea că acea înțelegere care este între cele două instituții poate aduce pacea și liniștea în țara noastră „Pledăm pentru faptul ca Republica Moldova, poporul țării noastre să vadă o speranță, să creadă în viitorul țării noastre, în viitorul dezvoltării țării noastre, unde pilonii de bază ar fi Biserica care se bucură de cea mai mare încredere a populației și Academia de Științe care produce cunoaștere, două instituții care pot să consolideze populația Republicii Moldova de diferite etnii, ideologii, convingeri etc.

 

Înaltpreasfinţitul Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove a menționat, în cuvântul său de salut, că anul 2016 este un an jubiliar nu doar pentru tânărul nostru stat Republica Moldova, dar și pentru Biserica ortodoxă care marchează 90 de ani de la înființarea Facultății de teologie de la Chișinău. În intervenția sa, Mitropolitul Vladimir a relevat parcursul istoric în dezvoltarea Bisericii ortodoxe în Republica Moldova, implicit, după perioada de stagnare. A menționat timpurile grele și cele favorabile, prin care a trecut Biserica, lucruri despre care au vorbit și vorbesc nu doar slujitorii bisericii, dar și savanții, în special, istoricii, care au scris numeroase cărți despre soarta preoților. Începând, însă, cu anii 90, de când țara noastră a devenit independentă, s-au redeschis bisericile, s-au redeschis mănăstirile și nu doar atât. S-au înființat noi biserici și mănăstiri. În prezent, sunt 48 de mănăstiri și 8 schituri, cca 1350 de biserici și slujitoare. Practic, în fiecare sat este biserică și preot, slujitor care deservește creștinii ortodocși. De asemenea, a menționat Mitropolitul Vladimir, au fost înființate și școli teologice în centrul, nordul și în stânga Nistrului, astăzi activând cu succes 8 școli teologice, printre care și Seminarul teologic și Academia de teologie ortodoxă din Chișinău. În context, Înaltpreasfințitul a subliniat sprijinul din partea statului, acordat preoților și creștinilor ortodocși în ceea ce privește zidirea noilor biserici și mănăstiri. Mai mult, au fost renovate cele mai frumoase mănăstiri din Republica Moldova, inclusiv Mănăstirea Căpriana, Mănăstirea Curchi și multe alte mănăstiri. În același context, a exprimat mulțumiri președintelui Duca, pentru dragostea sa față de biserica ortodoxă, exemplu elocvent fiind și întrunirea respectivă. „Ne pare foarte bine că pe parcursul istoriei, împreună cu savanții, împreună cu cercetătorii, istoricii au lucrat cot la cot și mulți dintre preoți, făcând istorie. Astăzi suntem aici pentru a conlucra mai departe și, după cum spunem noi, în biserica ortodoxă Dumnezeu îi cunoaște pe fiecare, sufletul lui, îi cunoaște cugetul lui și sper că în viitor să avem și o mai buna conlucrare cu AȘM”, a subliniat Mitropolitul Vladimir., binecuvântându-i pe toți cei prezenți.

 

În cadrul ședinței plenare, în numele Înaltpreasfinției Sale, Mitropolit al Moldovei și Chișinăului Vladimir, Preasfinția Sa, Episcop de Soroca, Ioan a prezentat comunicarea științifică cu titlul „Evoluția Bisericii și relațiile cu statul de la declararea independenței Republicii Moldova”.

 

La rândul său, dr.hab., prof. Victor Țvircun, coordonatorul Secției științe umanistice și arte a AȘM a prezentat comunicarea științifică „Credință și cunoaștere în contextul afirmării Republicii Moldova ca stat”. Domnia Sa a exprimat sincere mulțumiri pentru oportunitatea de a participa la această conferință, care este, de fapt, prima conferință dedicată problemei corelației între credința și cunoaștere. În acest sens, profesorul Țvircun a subliniat faptul că aniversarea celor 25 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, sărbătorită anul curent, oferă un bun prilej de a efectua o analiză profundă a factorilor care au contribuit la afirmarea statalității și integrității țării noastre, printre aceștia evidențiindu-se doi piloni puternici - credința și  cunoașterea. „Imediat după prăbușirea URSS și a sistemului ei de valori, bazate pe ideologia comunistă, tânăra societate moldovenească s-a confruntat cu un vacuum moral spiritual, cu debusolarea oamenilor în ce privește orientările de bază ale vieții, cu lipsa încrederii în sine și în șansele viitorului”, se arată în comunicarea savantului. În contextul celor menționate, profesorul Țvircun a venit cu o relatare a unui filosof dintr-o fabulă, preluată dintr-o corespondență, de 300 de ani în urmă, a țarului Petru și Dimitrie Cantemir, din care aflăm că, un filosof, fiind întrebat, de ce se conduce în viață și cum cunoaște drumul, a răspuns că preia exemplu de la de la orbi. De ce? Pentru că orbul înainte de a păși încearcă drumul cu toiagul. În viziunea profesorului, toiagul „ne ajută în viață de a cerceta prezentul și viitorul, este credința și cunoștința, așa să ne ajute Dumnezeu”. 

       

Despre cum vede constituția relația dintre stat și biserică a conferențiat președintele Curții Constituționale, Dl Alexandru Tănase. În comunicarea sa, constituționalistul s-a axat pe subiectul egalității, libertății și laicității, ca și elemente ale identității constituționale a Republicii Moldova. „Libertatea religioasă reprezintă un act de credință personal, determinat de conştiinţa fiecăruia”, a menționat președintele Curți Constituționale, amintind că de la proclamarea Independenții Republica Moldova a fost menționat caracterul laic al noului stat și că laicitatea, libertatea și egalitatea sunt elemente principale ale identității constituționale moldovenești. Președintele CC consideră că doar un stat laic poate garanta libertatea de conștiință a tuturor cetățenilor, indiferent de religia pe care o practică. „De-a lungul istoriei civilizația mondială a pierdut milioane de vieți omenești în conflicte religioase violente și extrem de sângeroase. De câte ori e invadată de o ideologie politică sau parazitată de un radicalism permanent, religia devine o armă scăpată de sub control, un rezervor de fundamentalism, o sursă de xenofobie, o sursă de naționalism, împinsă spre diferite consecințe iraționale.Noi și astăzi asistăm la conflicte religioase care par a fi ireconciliabile și parcă nu se vor mai termina niciodată”, a  declarat dl Tănase, soluția pe care a dorit să o deschidă în fața distinsului public fiind recursul la lege și recursul la constituționalitate. Legea, constituția, oferă soluții la această întrebare, susține Domnia Sa. În calitate de fost politician, președintele CC a spus că în Republica Moldova mereu a existat o tentație de a exploata politic și electoral influența cultelor, iar fețele bisericești probabil că știu mult mai bine acest lucru. 

    

Viceministrul Educației, Dna Elena Cernei, a prezentat comunicarea științifică „Școala și valențele educative ale patrimoniului Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova”, în care a subliniat faptul că Ministerul Educației face tot posibilul ca biserica să-și găsească locul în sistemul educațional.

 

Conferința și-a continuat lucrările în cadrul a trei secțiuni, având drept generic: Raporturile între biserică și stat; Activitatea bisericii în câmpul legislativ al Republicii Moldova; Teologia în contextul științei

 

La ședința plenară de totalizare a fost aprobată și o Rezoluție a conferinței. Toți cei prezenți au primit certificate de participare.

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM