Evenimentul de lansare a adunat în Sala Muzeului istorici, arhitecți, heraldiști, specialiști în domeniu, studenți, persoane interesate de istorie.

 

La lansarea volumului a participat dr.hab. prof. univ. Victor Ţvircun, coordonator al Secţiei Știinţe Umanistice şi Arte a AȘM. Profesorul a menționat faptul că opera autoarei este rezultatul unei munci de zeci de ani în arhivele și bibliotecile atât din Republica Moldova, cât și din alte țări. Domnia Sa a apreciat scrupulozitatea muncii autoarei de a găsi și a lucra cu documente de arhivă care solicită nu doar timp, dar și mijloace financiare. Dl Țvircun a atras atenția asupra faptului că tema cercetată ține de istoria militară, lucru făcut de o femeie care a avut curajul de a aborda problema respectivă, de a cerceta și de a aduce la cunoștința cercurilor academice. Totodată, vorbitorul a venit și cu niște sugestii, care ar îmbunătăți cumva și calitatea și conținutul, poate, la cea de-a II-a ediție, dacă s-ar dori. Profesorul Țvircun a propus să fie prezentată lista bibliografiei acestei cercetări care vine în ajutorul celor care cercetează, care studiază tema respectivă. Al doilea moment invocat de vorbitor, ține de aspectul, potrivit căruia, studiind și citind cetățile bastionare din Țara Moldovei în epoca respectivă, ar fi bine de făcut legătură cu istoria mănăstirilor, care, alături de lăcașele sfinte aveau și alte funcții, funcții de apărare, fiind și acestea cetăți cetăți.

 

Acad. Andrei Eșanu a dat o caracteristică operei m.c. Mariana Șlapac, făcând descrierea fiecărui capitol și subliniind valoarea și importanța lucrării. Vorbind despre arhitecți și constructori a acestor cetăți bastionare, academicianul a apreciat lucrarea și ca fiind un roman, foarte atractiv, captivant și ușor de citit. Într-o altă ordine de idei, acad. Eșanu, a dat o replică sobră celor care mai consideră că Academia este o mlaștină. Poate și este o mlaștină, dar mlaștina aceasta a lăsat niște nuferi atât de frumoși în calitate de cărți, de culegeri, de alte opere academice. Și o floare, un nufăr frumos este și opera Marianei Șlapac.

 

Consultantul științific al volumului, Eugen Nicolae, directorul Institutului de Arheologie „Vasile Colibaba” al Academiei Române de la București, a specificat în luarea sa de cuvânt că, într-adevăr, tema Cetățile bastionare nu a fost cercetată în spațiul românesc, astfel încât se poate spune că în Moldova a apărut prima monografie dedicată acestor cetăți. Savantul român a menționat că lucrarea are o importanță general-culturală deosebită, pentru că aceste cetăți au dispărut din conștiința noastră, ele au dispărut odată cu modernizările secolului al XIX-lea, nu numai la noi, dar și în întreaga lume. „Prin asemenea lucrări ele revin în conștiința noastră și treptat, unde mai identificăm destinații, să le mai putem pune în circuitul cultural și turistic”, a sugerat consultantul volumului.

 

Doctor în istorie, Silviu Tabac, istoric specializat în heraldică din Republica Moldova, vicepreședinte al Comisiei Naționale de Heraldică a Republicii Moldova a remarcat că în activitatea sa la Academia de Științe, m.c. Mariana Șlapac a insistat pe publicarea tuturor cercetărilor, iar aceste noi cercetări pe care le-a făcut să aibă o finalitate și un contact cu publicul. Fiecare dintre lucrările ei au fost însoțite de o carte exact la tema de plan și alte două - de popularizare a investigațiilor făcute, fie pentru copii sau mediul didactic.          

La rândul său, autoarea Mariana Șlapac a muțumit vorbitorilor, în special consultantului științific care a avut răbdare și au finalizat acest amplu proiect. „Într-adevăr, este vorba de o carte dedicată cetăților, însăși tema este interesantă pentru foarte multă lume. Aceasta face parte dintr-un domeniu foarte atractiv, o perioadă destul de lungă, viața mea este dedicată acestei cercetări, dar din toate cărțile pe care le-am scris, probabil această carte a solicitat cel mai mare efort”, a mărturisit  dr.hab. Șlapac. Relatând despre procesul lung și anevoios la care a lucrat, Domnia Sa a recunoscut că atunci când a început această investigație nu credea  că o va scoate la capăt și asta pentru cetățile bastionare sunt mai puțin studiate, decât cetățile clasice pe care le vedem în imagini sau pe internet. „În zona spațiului românesc există doar două monografii dedicate cetății bastionare din Timișoara”, a precizat autoarea, mulțumind colegilor, celor mai buni cunoscători ai cetății bastionare din Europa de astăzi, precum și Ministerului Culturii care a finanțat o parte din acest grant, dl Silviu Tabac pentru ajutorul acordat, directorului editurii „Arc”, Iurie Bârsa etc.

 

Lucrarea include foarte multe documente inedite, în special documentele grafice, prospecte etc., care nu au fost publicate până în prezent. Autoarea speră că această lucrare va servi atât specialiștilor, cât și publicului larg interesat de istoria noastră.

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM