Evenimentul a fost organizat de Institutul de Istorie al AȘM, în colaborare cu Academia „Bolashak" din Kazahstan şi Universitatea „Valahia" din Târgovişte, România, cu susţinerea Universităţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. La manifestare au fost prezenți istorici cercetători din mediul academic și universitar, preocupați de epoca totalitară, de perioada deportărilor, Consulul Republicii Kazahstan în Republica Moldova, studenți din Kazahstan, care au participat la acumularea documentelor.

 

„Este o premieră istoriografică pentru spațiul românesc. Până la ora actuală a existat doar o singură carte publicată pe tematica prizonierilor de război român în cel de-al Doilea Război Mondial”, a menționat dr. Octavian Țicu, autor, cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Istorie al AŞM. Istoricul a specificat că această carte este rezultatul unei munci îndelungate, depuse atât de profesori, cât şi studenţi, care timp de doi ani (2013-2014) au adunat materiale despre prizonierii din cel de­al Doilea Război Mondial, închişi în lagărul „Spassk” din regiunea Karaganda, Kazahstan, unde erau peste 70 000 de prizonieri, dintre care 8 000 români. Numele prizonierilor de război au fost colectate din arhive, timp de şase luni, de către trei studente din Kazahstan, ulterior acestea fiind transcrise de studenţii moldoveni în limba română. Studentele din Kazahstan au fost prezente la evenimentul de lansare și ș-au împărtășit din experiența acumulată în procesul de strângere a documentelor din arhive, exprimând, totodată mulțumirea și onoarea de a participa în acest proiect.

 

În succinta introducere pe care a făcut-o în debutul lansării, dr. Octavian Țîcu a subliniat că în cartea „Spassk 99” este reflectată o istorie a prizonierilor de război români în cel mai mare lagăr de prizonieri de război din Kazahstan. „Doar să vă imaginați în acest lagăr existau cca 70 de mii de prizonieri, un oraș care avea propriile ei legi, dar unde prețul vieții umane era absolut simbolic și lipsit de importanță”, remarcă vorbitorul. Mai mult, în acest număr impunător de prizonieri, românii alcătuiau a III-a categorie ca număr - cca 8000 de prizonieri de război români.  „Și ceea ce am reușit noi să descoperim este faptul că printre ei au fost declarați drept de prizonieri de război moldoveni, 774 de persoane, ceea ce așează tematica prizonierilor de război români într-o altă dimensiune inclusiv în una de transformare identitară”,  a mai precizat dr. Țîcu.

 

„Acest volum se datorează înainte de toate celor care semnează acest volum, dl Octavian Țicu, dl prof. Silviu Meloiu și prof. Nurlan Dulatbekov din Kazahstan”, a  declarat dr.hab. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie al AȘM, exprimând sincere felicitări cu ocazia acestei realizări importante istoriografice, autorilor și editurii care au avut plăcerea să scoată acest volum și să-l aducă la Chișinău, la Academia de Științe, pentru a-l lansa în premieră. Directorul a subliniat faptul că dl Țîcu face parte din categoria istoricilor, cărora le place să deschidă drumuri noi, precizând că realizând acest volum, a deschis un nou drum în știința istorică, ce-l care duce spre recuperarea unei pagini triste din istoria noastră, dramatice și tragice din istoria noastră, precum este cea legată de destinul soldaților care au luptat pe frontul din est. „Aceste lansări sunt necesare pentru că în felul acesta noi nu numai că recuperăm aceste pagini dramatice din istoria noastră, nu numai că facem acest gest de comemorare după atâția ani a destinului atâtor oameni care au fost, au îndurat această teroare a istoriei, dar prin felul acesta consolidăm relațiile noastre de bună cooperare cu colegii noștri de peste Prut și cu cei cu care cândva împreună am fost colegi de captivitate”, a constatat istoricul.

 

Directorul Cojocaru a făcut și remarca, că volumul conține o serie de documente inedite și ele trebuie cu atât mai mult cunoscute. Mai mult, volumul lansat trebuie apreciat la justa lui valoare, pentru că aceste documente au fost aduse de la mii de km, cu această ocazie, exprimând mulțumiri autorităților kazahe pentru sprijinul pe care l-au acordat la realizarea acestui proiect, a acestui volum. Dl Cojocaru a exprimat speranța că ceea ce au reușit să realizeze cei trei istorici care-și pun semnătură sub acest volum va avea o continuitate, dl Țîcu având și o serie de alte planuri, idei și intenții privind valorificarea acestor pagini necunoscute din istoria noastră.   

       

„Pentru noi a însemnat o experiență extraordinară atât în ceea ce privește redescoperirea acestei memorii istorice care este obligație pentru orice cercetători, dar și pentru cetățeni. Am semnat totodată și investigarea unui problematici foarte puțin cunoscute, o problematică care dezvăluie atât elemente ce țin de experiențe criminale, pe care le-au trăit acești prizonieri de război în Kazahstan, dar și lucruri care cumva vin în completarea cunoașterii istorice despre problematica prizonierilor de război în cursul celui de al Doilea Război Mondial și după aceasta”, a menționat dr. Silviu Miloiu, autor, profesor universitar la Universitatea Valahia Târgovişte, director al Departamentului de Studii în Limbi Străine  şi director al Centrului pentru Cercetarea Istoriei Relaţiilor Internaţionale şi Studii Culturale „Grigore Gafencu”. De asemenea, editarea acestei Culegeri de documente, susține profesorul, a însemnat și o colaborare excelentă pe care a avut-o cu instituțiile partenere și reprezentanții lor, în primul rând, cu dl Octavian Țicu și cu Nurlan Dulatbekov. A însemnat o echipă, o muncă de echipă, concretizată prin acest volum, dar și redarea destinului prizonierilor de război care sunt prezenți în această carte. Întrebat fiind ce va urma după această lucrare, dr. Silviu Miloiu consideră că cercetarea ar trebui să continue pentru a identifica și destinul altor prizonieri de război care au avut experiențe similare.  „Dorim, totodată, să realizăm și o platformă în care să se regăsească informații din această carte, în special, din anexă, așa încât să putem și mai bine interacționa cu cei interesați, familiile victimelor cu cei care deja au o experiență în plan regional și local în privința prizonierului de război. De asemenea, considerăm că este foarte firesc să încercăm să dezvoltăm această cercetare și în planul relațiilor cu alte state care au experiențe similare și care au un interes de cercetare în acea zonă”, a conchis autorul român.

     

Vorbind despre necesitatea volumului care se lansează, dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc,  secretar ştiinţific al Institutului de Istorie, a menționat că acest volum este indiscutabil foarte necesar, fiind luat în considerare faptul că acesta este, în primul rând, un instrument indispensabil pentru cercetătorii care sunt preocupați de epoca totalitară, de perioada deportărilor și de acele cruzimi și erori care au fost efectuate în perioadă regimului stalinist. Pe de altă parte, cartea este importantă pentru societatea civilă, în primul rând, pentru rudele celor care și-au pierdut cândva înaintașii. „În aceste documente este un caz, când foarte mult timp familia a crezut că tatăl, capul familiei, a decedat cândva pe Volga, ca să fie regăsit în listele acelor prizonieri”, a exemplificat dna Corlăteanu-Granciuc. Itoricul a precizat că anonimatul acesta a persistat mult timp din cauza faptului că aceste documente au fost secrete o perioadă de timp, iar după desecretizarea lor și accesul la ele a fost mai dificil, iar grație acestor trei entuziaști, autorii cărții, ajutați de o echipă de studenți de care deja s-a menționat, au reușit să scoată aceste documente astăzi oferind posibilitatea de a fi accesate. .      

„Participarea la expediție această a însemnat o experiență de neuitat, mai cu seamă pentru faptul că am fost tocmai pe pământurile stepei kazahe și, spre marea noastră uimire, am întâlnit acolo moldoveni, români de ai noștri, vorbitori de română, care și-au păstrat și până astăzi tradițiile, obiceiurile, ba chiar aș spune, mai mult ca noi de aici”, a menționat Ion Pînzari, absolvent al Facultății de Istorie și Relații Internaționale, ULIM.   
    

Cartea a apărut la Editura „Eikon”, București și va fi inițial editată în 400 de exemplare care va fi livrată gratuit tuturor bibliotecilor județene și raionale din Republica Moldova și România. Acesta, potrivit autorilor, va fi un exercițiu aplicativ, pentru ca cei care vor dori să afle măcar cât de puțin despre rudele lor care au fost prizonieri, să aibă acces la aceste informații.

Galerie foto

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM