Evenimentul a reunit oameni de cultură, scriitori, experți internaționali și iubitori de poezie eminesciene din mai multe țări. 

 

Protagonistul evenimentului, dar şi omagiatul zilei, criticul și istoricul literar, Mihai Cimpoi a salutat prezența și reprezentativitatea Congresului, felicitând, în primul rând, pe cei care au parcurs un drum mai complicat, dar și pentru faptul că promovează opera și personalitatea lui Eminescu în țările pe care le prezintă.

 

Acad. Mihai Cimpoi a deconspirat și motivul alegerii genericului „Eminescu poet național și universal”, statutul valoric fiind cel cu care Eminescu s-a impus în ultimul timp ca poet național al tuturor românilor, ale căror probleme le-a abordat în publicistica sa, rămânând actuale, din păcate. „Am marcat zilele acestea 25 de ani de la Independența Republicii Moldova, prilej cu care s-a discutat fervent impactul real al acestui act. Putem răspunde tot cu o frază memorabilă din publicistica Eminesciană: O vorbă, subliniază el acest cuvânt, nu poate înlocui o realitate, niciodată o frază a realității nu e echivalentă cu libertatea adevărată, de a dispune de sine însuși. Iată ce putem răspunde noi la ceea ce suntem, întrebați ce reprezintă actualmente Independența Republicii Moldova”, a afirmat eminescologul Mihai Cimpoi.

 

La deschiderea lucrărilor forului eminescologilor a participat prim-vicepreședintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. În numele conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Consiliului Suprem pentru Ştiinţăşi Dezvoltare Tehnologică și comunităţiiştiinţifice, prim-vicepreședintele Tighineanu a adresat sincere felicitări participanților cu prilejul inaugurării lucrărilor Congresului Mondial al Eminescologilor, eveniment ştiinţificşi cultural de rezonanţă, care a devenit deja tradiţional. Academicianul a ținut să remarce faptul că cea de-a V-a ediție a Congresului se înscrie firesc în șirul activităților Academiei de Științe a Moldovei, care recent a marcat 55 de ani de la fondare şi 70 de ani de la crearea primelor institute de cercetare, ce au stat la baza fondării Academiei. Un succes incontestabil al Academiei de Ştiinţe în decursul ultimilor ani, a subliniat prim-vicepreședintele AȘM, este asocierea cu succes la programele europene, comunitatea ştiinţifică astfel susţinând procesele integraționiste, care au loc în Europa și în întreaga lumeşi contribuind în mod direct la dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere.

 

În contextul celor menționate, acad. Tighineanu a afirmat că „Eminescu ne servește drept imbold permanent în aceste activităţi prin personalitatea și opera sa de excepție – model de însușire creatoare a tuturor valorilor pe care le-a generat omenirea din antichitate până în zilele noastre. Un profet, imaginaţia căruia a depăşit frontierele timpului şi ale spaţiuluişi a scos în evidenţă ceea ce poate vedea doar un geniu. Cu referire la genericul actualei ediții, prim-vicepreședintele AȘM a subliniat că este unul foarte reușit, or, pentru generaţiile de astăzi Eminescu este un model deontologic de slujire culturii și științei, istoriei naționale și limbii române, căreia s-a dăruit cu sacrificiu. „Iubirea de adevăr trebuie să ne călăuzească în tot ce facem, iar creaţia marelui Mihai Eminescu – Luceafărul literaturii româneşti – să ne fie şi în continuare un izvor nesecat de cunoaştere, înţelepciuneşiinspiraţie”, a relevat academicianul, exprimând mulţumiri tuturor celor, care au susținut ideea organizării Congresului, pe care Academia de Ştiinţe a Moldovei îl concepe ca pe o acțiune de cea mai mare importanţă, menită să impună imaginea culturală a ţării în întreaga lume.

 

Pentru contribuții esențiale și implicare în organizarea Congresului și mediatizarea acestuia, prim-vicepreședintele AȘM a înmânat Medalia jubiliară „70 de ani de la crearea primelor instituţii de cercetare care au stat la baza fondării Academiei de Ştiinţe a Moldovei”, unor personalități din România.

 

Director adjunct al ICR Mihai Eminescu, Chişinău, Nichita Danilov a menționat în luarea sa de cuvânt că versul eminescian a devenit emblematic pentru întreaga noastră poezie și pentru întreaga spiritualitate românească. Și pentru că marele spirite se întâlnesc dincolo de timp și spațiu, Congresul acesta îi aduce, prin implicarea neobosită a acad. Cimpoi, un omagiu poetului și probabil aduce și lumini în multe, încercând să dezlege misterul operei și a personalității sale. Dl Nichita Danilov a declarat că ICR sprijină consecvent această manifestare care e în prelungirea Zilei Limbii Române și Zilei de Independență, cumva acesta chiar încununează aceste sărbători naționale.        

O prezență deosebită la lucrările Congresului a fost cea a senatorului Titus Corlățean, ex-ministru de externe, România, care a exprimat onoarea de a fi invitat sub cupola prestigioasă a Academiei de Științe a Moldovei, la acest Congres Mondial care îl are în centrul atenției pe Eminescu, într-un moment în care timpurile învolburate ale identității românești iarăși ne pun la încercare și poate că este cel mai bun moment de a discuta despre Mihai Eminescu, despre semnificația existenței sale ca poet național și poet al umanității, cel mai mare poet romantic al secolului XIX-lea. Prezent pentru a doua oară în acest loc special pentru orice cultură, distinsul oaspete a exprimat o apreciere deosebită pentru dl acad. Cimpoi și i-a urat sănătate și aceeași forță și energie într-o zi în care mai adaugă un crin la viața deosebită a Domniei Sale. Totodată, senatorul român a adresat felicitări organizatorilor acestui Congres, pentru lansările de carte deosebite, mulțumind pentru contribuția și susținerea pe care diferiți actori instituționali sau neguvernamentali au exprimat-o. „Despre Eminescu, românul absolut, știm cu toții încă din băncile școlii, că este în egală măsură poet național și universal. Este poetul problemelor de ieri și de azi. Parafrazându-l pe George Călinescu, Eminescu este privit drept simbolul cel mai pur al frământărilor sufletului românesc, versurile lui reprezentând pentru noi destinul peste timp al națiunii române cu încercările și trăirile sale, cu ceea ce are mai valoros, mai reprezentativ”, a menționat oficialul.

 

„Eu ca cimpoelog, îmi permit să afirm că cel mai fidel urmaș a lui Călinescu este basarabeanul Mihai Cimpoi”, avea să spună în discursul său m.c. Nicolae Dabija, academician al Academiei Române. Omul de cultură a exprimat certitudinea faptului că  noi, în Basarabia, avem nevoie de Eminescu. Mai mult, noi am supraviețuit prin el și opera sa, Eminescu fiind cel care ne-a ajutat să ne regăsim țara într-un fel. „Noi prin intermediul lui Eminescu ne-am descoperit limba, alfabetul, istoria, țara, numele nostru de român și pentru acest lucru noi îi suntem recunoscători”, a spus poetul, mărturisind că personal cărțile lui Eminescu i-au dăruit o copilărie fericită. A dorit  succes lucrărilor Congresului, rugându-se Celui de Sus să-i dea acad. Mihai Cimpoi mulți ani cu sănătate, să fie cât mai mult cu acest congres.

 

În cadrul sesiunii în plen au conferențiat mai mulți experți ai domeniului din mai multe țări, inclusiv, prof. Giuseppe Manitta (Iatlia), Ali Narcin (Turcia), acda. Vasile Tărițeanu (Ucraina). Omagii academicianului Cimpoi i-a adus o delegație a com. Dumbrăveni,  Suceava, în frunte cu primarul Ioan Pavăl, cu care omagiatul are o colaborare de mai mulți ani. Primarul a exprimat onoarea de a tipări mai multe volume, care elucidează opera marelui Eminescu.

 

În cadrul evenimentului au fost lansate trei volume: Viața lui Eminescu;  Opera lui Eminescu; Eminesciene dincolo de monografie, prezentate de acad. Mihai Cimpoi, prof. Theodor Codreanu, prof Tudor Nedelcea.

 

A doua zi, Congresul și-a continuat lucrările la Centrul Academic InternaţionalMihai Eminescu, unde au avut loc prezentări de carte și dezbateri.

 

Evenimentul a fost  organizat de Institutul de Filologie al AȘM în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român Mihai Eminescu, Chişinău, Centrul Academic Internaţional Eminescu, AsociaţiaNaţională a Oamenilor de Creaţie din Moldova, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Primăria mun. Chișinău, Primăria comunei Dumbrăveni, România.

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM