În cadrul vizitei a fost inspectată mini-stația hidrometeorologică instalată recent, în colaborare cu Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Mini-stația a fost prezentată de Directorul Serviciului Hidrometeorologic, Mihail Roibu. Aceasta reprezintă o instalație autonomă care colectează cca. 7 indicatori, cum ar fi: umeditatea, temperatura aerului, temperatura solului, viteza vântului etc., indicatori necesari pentru activitatea biologilor, botaniștilor, dar și specialiștilor de mediu. Parametrii respectivi sunt necesari pentru a monitoriza modificările care se produc în perioadă de dezvoltare a plantelor, generate de schimbările climatice care sunt tot mai evidente și au un efect tot mai pronunțat în Republica Moldova, mai ales, în ultimii ani.

 

Directorul Grădinii Botanice, dr. Alexandru Teleuță, susține că instituția și-a propus să facă o conexiune între dezvoltarea plantelor și schimbările climatice pentru a putea prognoza ce plante pot fi introduse în Republica Moldova, pe ce se pot axa specialiștii în activitatea de cercetare și care ar fi miza pentru viitorii 20-30 de ani. „Odată cu schimbările climatice vom fi nevoiți să schimbăm și asolamentele din Republica Moldova, să promovăm alte culturi noi care sunt mai rezistente la secetă,  sarcină ce constituie unul din dezideratele Grădinii Botanice, iar pentru testarea unor noi condiții, trebuie să avem date precise ce țin de factorii de mediu”, a menționat directorul, exprimând speranța că această stație va fi de mare impact în abordarea acestei conexiuni. Stația va fi dată în exploatare la începutul lunii septembrie curent.

 

Potrivit directorului Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Mihail Roibu, aceasta este una din cele 6 mini-stații, instalate pe tot teritoriul mun. Chișinău, inclusiv, în Parcul Dendrariu, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Agrară de Stat etc. În total, grație unui proiect finanțat de Banca Mondială, pe teritoriul Republicii Moldova sunt instalate 32 de atare mini-stații, care reprezintă un nou nivel de monitorizare a evenimentelor meteorologice din Republica Moldova.

       

Prim-vicepreședintele Tighineanu a vizitat și inspectat și lucrările de finalizare a sistemului de producere a energiei termice din biomasă, mai exact, cazangeria Grădinii Botanice, proiect realizat și promovat în cadrul unei colaborări de succes cu Agenția de Inovare și Transfer Tehnologic (AITT), susținut de Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM. În procesul testării s-a demonstrat că, cazangeria asigură o economie de resurse financiare pentru încălzire de cca. 300 de mii de lei pe an. Este o cazangerie care produce cca. 200 de kW/h de energie termică. Vadim Iațchevici, șeful secției AITT, a specificat că grație acestui parteneriat, Gradina Botanică va beneficia de termoficarea serelor, dar și blocului administrativ, în perioada rece a anului.

 

Totodată, a fost vizitată colecția de plante furajere și energetice, fondată în anul 1986. Dr., conf. Victor Țâței, șef Laborator de resurse vegetale, a relatat că actualmente, Grădina Botanică are în studiu peste 100 de soiuri și plante energetice, care ar putea fi preluate de producătorii autohtoni, inclusiv pentru a extinde plantațiile. Patru din aceste soiuri sunt omologate și brevetate - hrișca de Sahalin, soiul gigant; nalba de Virginia, provenită din America de Nord; topinambur, soiul solar, care ajunge la o înălțime de până la 5 m și poate fi recoltat atât pentru partea aeriană cât și partea subterană; miscanthus, formele existente fiind aclimatizate în cadrul Grădinii Botanice.

 

La finele vizitei, prim-vicepreședintele Ion Tighineanu a apreciat înalt succesele înregistrate de Gradina Botanică. „În condiţiile finanţării bugetare destul de modeste, este foarte important de a identifica platforme de colaborare cu alte instituţii. Interacţiunea cu Serviciul Hidrometeorologic este foarte binevenită, reciproc avantajoasă şi, cu siguranță, cu efect sinergetic pronunțat, ridicând astfel nivelul tehnologic al procesului de monitorizare a mediului la exigenţele timpului”, a menţionat academicianul. Prim-vicepreşedintele AŞM a apreciat, totodată, rezultatele proiectului de transfer tehnologic, realizarea căruia s-a soldat cu instalarea cazangeriei, ceea ce va permite instituţiei să producă şi să utilizeze energie termică în bază de biomasă şi, finalmente, să reducă substanţial cheltuielile pentru agenţii termici. „În acest efort se înscriu şi plantele energetice care pot fi cultivate şi pe soluri degradate şi nu necesită investiţii semnificative pentru cultivarea lor”, a precizat academicianul Ion Tighineanu.

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM