O zi de Duminică în chenar negru pentru comunitatea academică și universitară, care l-a petrecut la stele pe distinsul academician, Petru Soltan. Deși a fost toridă, ziua durerii a adunat renumiți oameni de știință, demnitari, reprezentanți ai vieții publice, oameni de cultură, colegi, prieteni, discipoli, consăteni care au venit rând pe rând la Alma Mater să-i aducă regretatului înțelept al neamului un ultim omagiu și să aline durerea apropiaților.

La mitingul de doliu a fost prezentă conducerea Academiei de Științe a Moldovei, în numele căreia, dar și a întregii comunități științifice, un cuvânt de adio și sincere condoleanțe rudelor și apropiaților a transmis prim-vicepreședintele, acad. Ion Tighineanu. „Cu o mare tristeţe în suflet am primit vestea despre stingerea din viaţă a academicianului Petru Soltan, personalitate marcantă a neamului nostru, savant cu renume în domeniul matematicii, profesor talentat, scriitor, om politic, si om de omenie. Este o mare pierdere, o pierdere irecuperabilă nu doar pentru Academia de Ştiinţe a Moldovei, dar și pentru noi toți”, a menționat în luarea sa de cuvânt academicianul. Incursiunea pe care făcut-o prim-vicepreședintele ASM în activitatea, dar și în biografia regretatului savant a evidențiat o somitate cu rare calități umane și ținută științifică elitară, un model demn de urmat pentru toți, dar mai ales pentru generațiile mai tinere. Profesor de excepție, fondator de școală științifică, matematician cu renume mondial, manager iscusit, om politic cu verticalitate, scriitor și publicist, sunt doar câteva din caracteristicele pe care i le-a atribuit acad. Tighineanu. Numele distinsului savant Soltan, dar și personalitate activă a vieții publice se va asocia mereu cu noțiunea de modernizare a sistemului de învățământ, fiind în fruntea Comisiei știință și învățământ din primul Parlament, dar și de crearea Comisiei superioare de Atestare din țară, constituirea Comisiei Naționale UNESCO, Academiei de Studii Economice, apariția liceelor etc. Ca scriitor și publicist îl vom reține pentru volumele sale memorabile, fiind și membru al Uniunii Scriitorilor din țară.

Prim-vicepreședintele AȘM a ținut să menționeze că, în decursul ultimilor ani a avut o serie de întrevederi cu acad. Petru Soltan, fapt ce l-a convins de energia pozitivă, optimismul, dragostea de neam din partea savantului, dorinţa de a contribui la soluţionarea diverselor probleme ale societăţii, demonstrând, ca de obicei, verticalitate şi curaj civic. „Academicianul Petru Soltan nu pleacă astăzi în nefiinţă, ci în eternitate, rămânând în inimile şi memoria noastră ca o personalitate notorie, savant recunoscut, om politic şi de cultură, un patriot adevărat al neamului nostru”, a menționat acad. Tighineanu.

Dr. Sergiu Cataranciuc, șeful Departamentului Matematică de la USM, discipol al regretatului academician a vorbit despre credo, pe care îl avea mentorul său și care l-a făcut să devină cunoscut. Și-a amintit cum îi spunea adesea, că în viața curiozitatea trebuie să-l mențină pe om, curiozitate, care mereu îți pune întrebări, la care trebuie să cauți răspunsuri și care te face să fii activ. Anume aceasta, consideră discipolul Cataranciuc, l-a făcut pe dl Soltan să fie activ toată viața. Tot curiozitatea și frământările lui, lupta pentru adevăr l-a determinat să ia o poziție civică clară, pe care a manifestat-o pe parcursul întregii sale vieți, devenind și deputat al primului Parlament, președinte al Comisiei știință și învățământ, în cadrul căreia a realizat un șir de transformări, ce își găsesc continuitate și în zilele de astăzi. Aceeași curiozitate, poziția și interesul infinit l-au făcut „să se apuce„ și de publicistică care a condus la apariția unor volume de scrieri, multe dintre ele, autobiografice, s-ar putea spune, făcându-și astfel un bun nume și în rândul scriitorilor. Fiind însuși un Om cu calități deosebite, academicianul Soltan mereu încuraja, venea cu un sfat, avea grijă să nu cazi în pesimism. „Să nu te temi să dai întrebări, chiar dacă dai o întrebare proastă sau greșită, pentru că orice întrebare adresată, este în favoarea ta. Dacă ai dat o întrebare proastă, ai scăpat de ideea proastă, dacă dai o întrebare bună și ai primit un răspuns bun, înseamnă că faci un pas înainte și știi ce ai de făcut”, îi spunea mereu înțeleptul Soltan discipolului său.

Prorectorul USM, prof. Nicolae Sadovei, a mărturisi cu tristețe că primăvara și vara acestui an a venit pentru universitari cu mai multe pierderi, plecând la cele veșnice mai multe personalități care nu doar au reprezentat universitatea, comunitatea academică, dar au fost printre cele care au fondat țara noastră modernă, Republica Moldova. În contextul tristelor constatări, prorectorul regretă pierderea încă a unei personalități de calibru, care, prin felul de a fi, a întruchipat completamente modelul pe care trebuie să-l urmeze fiecare dintre cei care ține la tot ce-i valoros. Profesorul Sadovei a remarcat stilul deosebit în comunicare al academicianului, abordând același mod de deschidere fie că interlocutorul era academician, coleg sau un om simplu. Totodată, a remarcat că pentru universitari, marele har este că ideile nu și le-a ținut închistate în el, dar le-a transmis prin cei care i-au fost elevi, în sensul cel mai extins al cuvântului. De aceea,  consideră că trecerea în neființă a lui, plecarea acasă, nu înseamnă pierderea ideii. Cu siguranță,  școala pe care a fondat-o, va merge mai departe prin discipolii săi. Este o mare durere să-ți iei rămas bun de la o persoană care a fost unul din acei piloni, pe care s-a ținut universitatea, dar speră că acolo, unde pleacă, unde va fi sufletul lui, să-i fie mai bine. Se întoarce acasă.

Din partea grupului de parlamentari din primul Parlament, un ultim omagiu a adus prof. univ. Ion Buga. S-a închinat cu expresia specifică a transnistrenilor, s-a închinat și la cinstea fețelor distinsei audiențe, dar și la cinstea feței academicianului Petru Soltan, pe care îl consideră un reprezentant destoinic al Transnistriei moldave care ne reprezintă ca om care a trăit cu suferințele și durerile acestei palme de pământ, care a pus umărul la soluționarea problemelor neamului nostru, venind cu un fundament științific bine conturat. Ca istoric și coleg din primul Parlament, a punctat câteva gânduri din perioada în care l-a cunoscut, împărtășind impresiile proprii atât asupra activității sale ca președinte de Comisie, unde s-a manifestat plenar în momente de cotitură, determinând calea de dezvoltare a științei și învățământului din țară, cât și meritele sale indiscutabile în realizarea conceptului de predare a istoriei naționale, istoria românilor, limbii române, conform denumirii corecte și adevărului științific și istoric. „Acad. Petru Soltan a fost și va rămâne un cavaler reformator, patriot, un luptător pentru cauza democrației, cauza națională. A fost un savant cu renume mondial, a fost un om politic cu capacități unice”, a menționat prof. univ. Buga.

Și pentru că acad. Petru Soltan a desfășurat o activitate publicistică foarte activă, era permanent prezent cu diverse articole pe diverse teme, exprimându-și poziția sa civică, chiar dacă unora nu le venea tocmai bine. Era fidel colaborării cu ziarul „Literatura și Arta”, fiind în relații foarte bune, prietenești cu m.c. Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române. Prezent la tristul eveniment, scriitorul Nicolae Dabija a spus că acad. Petru Soltan a fost învățătorul care a învățat toată viața, de aceea și i s-a spus „învățătorul națiunii”. Publicistul i-a mulțumit pentru că l-a avut ca prieten și că i-a fost alături în momente grele pentru el. A fost unul dintre marii savanți, dar rămâne în continuare a fi unul dintre numele sonore, pe care i-a dat neamul românesc de pretutindeni. A fost înalt apreciat de matematicieni din Germania, România - în Iași și Cluj, la Moscova. Acad. Nicolae Dabija a confirmat marea lui prietenie cu scriitorii, tot el anticipând încă de prin 1994-1995 că adevărata renaștere a țării va începe la Uniunea Scriitorilor. Și cărțile lui de publicistică sunt, de fapt, cărți de literatură, mai ales „Transnistria, lacrima mea”. Publicistica lui a fost și este citită. A încercat să combine două științe care s-ar părea că sunt îndepărtate, două domenii diferite – matematica și literatura și i-a reușit. Amintind despre meritele acad. Petru Soltan în renașterea noastră națională, Dl Dabija a subliniat pledoaria savantului pentru denumirea corectă a limbii noastre – Limba română, predarea istoriei românilor fiind tot meritul acad. Soltan. Un alt merit care nu trebuie uitat niciodată a fost trimiterea copiilor noștri la studii în România, mai ales, a copiilor din Transnistria. Și dacă Ovidiu spunea: „Mi-am ridicat un monument nemuritor nu din bonz, ci din fapte”, exact lucrul acesta a dorit să i-l atribuie și acad. Petru Soltan, care s-a gândit până în ultima clipă la destinul țării. A iubit Transnistria ca nimeni altul, având mereu argumente grele de spus. „Avem mari datorii față de această personalitate, avem scoli, străzi, biblioteci care i-ar purta numele. Cred că numele lui ar trebui să nu fie uitat, așa cum nu ar trebui să fie uitată școala științifică a lui Soltan”, și-a încheiat cuvântul de adio poetul Dabija.

Întristat de plecarea la cele veșnice a unui adevărat om de știință, om politic, om de cultură, cetățean, un bun prieten și un bun sfătuitor, rectorul ASEM, acad. Grigore Belostecinic, președintele Consiliului Rectorilor a menționat că acad. Soltan a trăit o viață lungă la intersecție de veacuri, intersecție de milenii, perioadă plină de evenimente la care a participat activ. El a făurit istorie și, cu certitudine, va rămâne în istorie pentru totdeauna. Dar dincolo de toate, academicianul și-a adus o contribuție deosebită la fondarea instituției pe care are onoarea să o conducă – ASEM. Le-a fost un bun prieten, i-a îndrumat cu sfaturi, drept pentru care instituția i-a conferit înaltul titlu de Doctor Honoris Causa. Academicianul Soltan a contribuit la dezvoltarea științei economice, optând pentru aplicarea modelelor și metodelor matematice în economie. Făcând o retrospectivă, rectorul își amintește că discutau ore în șir despre știință, educație, cultură, politică, despre Transnistria, l-a care ținea foarte mult și care „mai sângerează”. „Îmi vor lipsi mult aceste discuții. Dumnezeu să-l odihnească în pace, iar noi să-l pomenim doar de bine, pentru că merită acest lucru”, a îndemnat rectorul Belostecinic.

Pentru actorul, regizorul, ministru al Culturii din perioada anilor 90, maestrul Ion Ungureanu, pe care acad. Soltan îl considera unul din pilonii culturii naționale a fost vestea tristă a venit „ca un trăsnet”, pentru că săptămâna care vine trebuia să se întâlnească, așa cum o făceau de când s-au cunoscut. Și cum tot răul e cu binele lui, stând în același salon la spital, l-a cunoscut mai îndeaproape, l-a îndrăgit, după care s-au împrietenit, considerând a fi un dar. Discutau atât de interesant, încât făceau glume pe seama „doamnei cu coasa”. Se gândeau că, dacă ar asculta despre ce discută și cum vorbesc ei, ar uita de misiunea sa, și-ar lăsa coasa deoparte și ar sta să-i asculte. Omul de cultură a mărturisit că era atât de cucerit de probleme, de curiozitatea de a afla și a face ceva, era o minte atât de proaspătă până în ultima clipă. Ascultând ce spuneau antevorbitorii, regizorul Ungureanu susține că acad Soltan îi amintește de marii înțelepți greci, de „marele Socrate român”, Petre Țuțea. Și el face parte din acea pleiadă de figuri din istoria neamului românesc care nu se știe cum, de unde, când au știut să se autocreeze, să se autoîmplinească. „Astăzi ne luăm rămas bun de la unul din cei mai înțelepți oameni ai neamului, de la cea mai profundă minte, de la această figură imensă pe care a dat-o Pământul acesta”, a spus cu durere prietenul său.

O bună parte din activitatea acad. Soltan a vizat Institutul de Matematică, de care au fost legate și cele mai frumoase începuturi și rezultate în domeniul matematicii. Un mesaj de compasiune apropiaților, în numele Institutului de Matematică și Informatică, a transmis m.c. Constantin Gaindric. „Se zice că a trecut vremea enciclopediștilor. Iată că astăzi avem dovada că ne-a strâns dl acad. Petru Soltan - oameni din diferite domenii cu diferite activități, dar care au și multe în comun”. Domnia sa este de părerea că activitatea regretatului academician nu se limitează doar la matematică, literatură. Probabil, cel mai important e faptul că a fost un om de omenie care a încercat și a reușit în toate, mărturie fiind și faptul că și în ziua plecării dintre noi a adunat atâția oameni frumoși diferiți ca profesii, ca domenii de activitate, dar la fel ca simțire și trăiri, oameni care vor binele acestei țări.

Din partea băștinașilor, dl Anatol Croitoru, președintele Asociației de Drept și Cultură „Transnistria”, mulțumit pentru onoarea de a-l avea consătean și pentru toate sfaturile prețioase pentru localitate. S-a închinat pentru toată moștenirea lăsată tinerei generații, baștinei, pentru care avea o dragoste deosebită, acolo unde au rămas părinții săi, rudele, prietenii din copilărie. Totdeauna îl durea problemele legate de această palmă micuță de pământ care a devenit pentru toți noi o „lacrimă transnistreană”,  a mărturisit  coșnițeanul.

A muncit decenii sacrificial, cu expresia inocentă și captivantă despre omenie, știință, istorie. A luptat neobosit să adune elita noastră intelectuală împreună, a lăsat profeții, așa cum confirma și poetul Dabija, a oferit soluții pentru cele mai dureroase probleme naționale. Ar fi mare păcat să fie dat uitării.

Veşnică şi luminoasă să Vă fie amintirea de Om al omeniei și cetățean onest.

Academicianul  Petru Soltan a fost înmormântat la Cimitirul Central din strada Armenească.

Galerie foto

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM